Un tip de activitate fizică protejează creierul mai mult decât altele, arată un nou studiu

Un tip de activitate fizică protejează creierul mai mult decât altele, arată un nou studiu
februarie 05 09:00 2023
Articol scris de:
Timp citire articol: 4 minut(e)

Oamenii de știință au arătat că 6-8 minute de comportament sedentar pe zi poate duce la o cogniție mai scăzută.

Un studiu recent publicat  a urmărit să indice care activități ajută sau, dimpotrivă, au un impact negativ asupra creierului.

La studiu au participat un număr de 4.500 de indivizi din Marea Britanie. Ei au avut dispozitive de monitorizare (accelerometre) prinse pe coapse care le-au înregistrat mișcările timp de 24 de ore pe zi, pe o perioadă de șapte zile.

Cercetătorii au examinat apoi modul în care comportamentul participanților le-a afectat memoria pe termen scurt, abilitățile de rezolvare a problemelor și procesarea informațiilor.

Persoanele care au petrecut „chiar și perioade mici de timp în activități mai viguroase – de la 6 până la 9 minute – în comparație cu cei care au stat, dormit sau au executat activități mai ușoare, au avut scoruri cognitive mai mari”, a spus autorul studiului John Mitchell, cercetător medical și doctorand la Institutul de Sport, Exercițiu și Sănătate la University College London.

Activitatea fizică moderată este de obicei definită ca mersul pe jos sau cu bicicleta, sau alergarea în sus și în jos pe scări.

Mișcările viguroase, cum ar fi dansul aerobic, joggingul, alergarea, înotul și urcarea cu bicicleta a unui deal, cresc ritmul cardiac și respirația.

Studiul, publicat luni în Journal of Epidemiology & Community Health, a constatat că efectuarea unui efort moderat până la viguros, timp de puțin sub 10 minute în fiecare zi, a îmbunătățit memoria de lucru a participanților la studiu, dar cel mai mare impact l-a avut asupra proceselor executive, cum ar fi planificarea și organizarea.

Activitatea fizică intensă este concepută pentru a stimula ritmul cardiac și respirația. Îmbunătățirea cognitivă a fost modestă, dar pe măsură ce a existat un timp suplimentar petrecut pentru antrenamente mai energice, beneficiile au crescut, a explicat Mitchell.

„Având în vedere că nu monitorizăm cogniția participanților de-a lungul multor ani, rezultatele pot indica faptul că acei indivizi care se mișcă mai mult tind să aibă, în medie, o cogniție crescută”, a spus el.

Cercetătorul a menționat că rezultatele ar putea implica și faptul că până și cele mai mici schimbări ale stilului de viață zilnic ar putea avea consecințe pentru cogniția individului.

Steven Malin, profesor asociat la departamentul de kinesiologie și sănătate a universității Rutgers din New Jersey, a declarat pentru CNN că studiul oferă o nouă perspectivă asupra modului în care activitatea interacționează cu comportamentul sedentar, precum și cu somnul.

„Înțelegerea interacțiunii dintre somn și diferite activități fizice nu este adesea examinată”, a spus Malin, care nu a fost implicat în noul studiu.

Deși studiul a avut unele limitări, întrucât au lipsit informațiile despre starea de sănătate a participanților, descoperirile ilustrează modul în care „acumularea unor tipare de mișcare zilnice, săptămânale și lunare, este la fel de importantă, dacă nu chiar mai importantă, decât o singură sesiune de exerciții”, a spus el.

Declinul cogniției

Recentul studiu a venit și cu vești proaste. De exemplu, un timp mai îndelungat petrecut dormind, așezat sau angajat doar în mișcări ușoare a fost legat de un impact negativ asupra creierului.

Astfel, studiul a constatat scăderea cogniției cu 1% până la 2% atunci când o perioadă de timp echivalentă cu activitate fizică moderată până la viguroasă a fost înlocuită cu opt minute de comportament sedentar, șase minute de luminozitate intensă, sau șapte minute de somn.

„În cele mai multe cazuri, am arătat că scăderea activității fizice MVPA (moderată până la viguroasă) chiar și cu  7 – 10 minute a fost dăunătoare”, a precizat Mitchell.

Aceste schimbări reprezintă doar o asociere, nu o cauză și efect, datorită metodelor observaționale ale studiului, a subliniat Mitchell.

În plus, concluziile studiului privind somnul nu pot fi luate la valoarea nominală, a spus el. Somnul de bună calitate este esențial pentru funcționarea la performanță maximă a creierului.

„Dovezile cu privire la importanța somnului pentru performanța cognitivă sunt puternice”, a spus Mitchell, „totuși există două avertismente majore”, a precizat el.

Potrivit cercetătorului, somnul excesiv poate fi legat de performanțe cognitive mai slabe, în timp ce calitatea somnului poate fi chiar mai importantă decât durata.

„Accelerometrele noastre pot estima cât de mult au dormit oamenii, dar nu ne pot spune cât de bine au dormit”, a mai precizat el.

Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a verifica aceste constatări și pentru a înțelege rolul fiecărui tip de activitate, studiul „subliniază că și diferențele foarte modeste în activitatea de mișcare zilnică a individului – mai puțin de 10 minute – sunt legate de schimbări în sănătatea cognitivă.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu