O nouă cercetare detaliază cât timp afectează COVID-ul mai multe organe din organism, dezvăluind că oamenii continuă să aibă leziuni ale organelor la ani după infecţia lor iniţială.
Într-un studiu pe 536 de pacienţi cu COVID lung, scanările RMN au identificat afectarea mai multor organe organe la 62% dintre participanţi la şase luni după diagnosticul iniţial.
29% dintre aceşti indivizi au continuat să prezinte leziuni la cel puţin un organ la 12 luni după ce au fost diagnosticaţi cu COVID.
Lucrătorii din domeniul sănătăţii afectaţi de simptome persistente au reprezentat o parte semnificativă a participanţilor la studiu. Unora dintre aceşti lucrători, simptome persistente cum ar fi: dificultăţile respiratorii, oboseala şi disfuncţia cognitivă, le-a afectat calitatea vieţii şi capacitatea de a-şi îndeplini munca.
Prof. dr. Amitava Banerjee de la Institutul UCL de informatică a sănătăţii din Regatul Unit, autorul corespondent al studiului, a remarcat că simptomele persistente şi afectarea organelor ar trebui să îngrijoreze medicii.
„Impactul asupra calităţii vieţii şi asupra timpului liber, în special în cazul lucrătorilor din domeniul sănătăţii, este o preocupare majoră pentru indivizi, dar şi pentru sistemele de sănătate”, a menţionat Banerjee.
Lucrătorii din domeniul sănătăţii care nu au raportat nicio afecţiune sau boală anterioară au reprezentat 32% dintre participanţii la studiu. Dintre aceşti 172 de oameni, 19 aveau încă de-a face cu simptome severe care i-au determinat să stea acasă o perioadă medie de 180 de zile. Aceste simptome au fost mai frecvente la femeile mai tinere.
La imagistica iniţială, steatoza hepatică, fibroza şi inflamaţia rinichilor şi splenomegalia au fost cele mai frecvente constatări, angajaţii din domeniul sănătăţii având rate mai mari de insuficienţă hepatică.
La 12 luni, în ciuda semnelor continue de afectare a organelor, mulţi pacienţi au raportat o reducere a simptomelor. Dificultăţile respiratorii au scăzut de la 38% la 30%, disfuncţia cognitivă de la 48% la 38% şi calitatea generală proastă a vieţii legate de sănătate de la 57% la 45%.
În ciuda acestei reduceri, experţii au indicat că simptomele raportate de participanţi, datele imagistice şi munca de laborator nu au oferit o traiectorie clară pentru recuperarea îndelungată a COVID. Atâta timp cât acest lucru rămâne neclar, autorii au sugerat că va continua să fie nevoie de investigaţii pe cohorte mai mari de indivizi, sunt de părere cercetătorii, potrivit siteului healthimaging.com.
Trebuie spus că o persoană care a făcut o formă uşoară de COVID-19 nu înseamnă că nu va dezvolta COVID lung. Potrivit unei estimări a Biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cel puţin 17 milioane de europeni au suferit de tulburări pe termen lung legate de Covid în 2020 şi 2021.
