Pandemia de coronavirus a reuşit să destabilizeze o lume întreagă, inclusiv România. Pacienţii cronici, care oricum aveau dificultăţi să găsească medicamentele necesare, riscă acum să-şi întrerupă terapiile, fiindcă medicamente vitale lipsesc din farmacii. În prezent, medicamentele Euthyrox şi Siofor sunt cap de afiş, dar nu sunt singurele la care se semnalează discontinuităţi. 360medical.ro vă prezintă o parte dintre problemele cu care se confruntă pacienţii din România.
Din cauza acestor probleme, atunci când criza se va adânci, există riscul ca România să asiste la decese nu doar din cauza coronavirusului, ci şi din cauza întreruperii medicaţiei altor boli cronice. Situaţia sugerează că autorităţile din România sunt depăşite de situaţiile care apar şi pe bună dreptate.
Nimeni nu s-a mai confruntat cu aşa ceva până acum, însă autorităţile trebuie să fie extrem de atente la măsurile pe care le iau şi care pot avea efecte pe termen lung.
65 de molecule noi, printre care şi antivirale care ar putea ajuta în cazul epidemiei de faţă, nu sunt accesibile românilor.
Acum, când este stare de urgenţă în România şi când nevoile de consum ale pacienţilor sunt mult crescute, aceste medicamente stau şi aşteaptă, deşi există aprobare de la ANMDMR pentru ele.
Acum mai mult ca niciodată ar trebui luate măsuri care să menţină în echilibru întreaga piaţă farmaceutică, pentru a putea ţine la rândul ei sistemul sanitar în picioare, iar pacienţii cronici să aibă la dispoziţie tratamentele necesare astfel încât să nu fie şi mai vulnerabili în faţa COVID 19.
Pacienţii cronici din România nu trebuie să devină victime colaterale COVID-19
Mesajele de la pacienţi că nu găsesc Euthyrox si Siofor sunt disperate şi, pe bună dreptate, ce fac fără tratament? Cât poţi sta fără medicaţie, o lună, două… Şi după ce vor face, vor muri de coronavirus sau din lipsa tratamentului?
Medicii sunt la fel de preocupaţi de soarta pacienţilor lor. Dr. Cristina Bloţ, medic endocrinolog, a declarat în exclusivitate pentru 360medical.ro:
,,Vă spun sincer, chiar mă îngrijorează criza asta de Euthyrox, prin prisma faptului că nu avem alte opţiuni viabile. Combinaţia T4/T3 nu este o recomandare de prima intenţie”.
Întreaga opinie a specialistului o puteţi citi astăzi.
Am întrebat Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) ce se întâmplă cu această criză de Euthyrox si Siofor.
,,Ţinem permanent legătura cu compania Merck care ne transmite că aşteaptă noi cantităţi să intre în ţară. Medicamentul nu pleacă din ţară ca livrări intracomunitare. La întâlnirea avută acum o săptămână cu compania ni s-a spus ca au primit din partea producătorului asigurarea livrărilor pentru următoarele 4 luni. Se lucrează cu 7 distribuitori angro care livrează către farmacii. La solicitarea Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune am menţionat că piaţa este disponibilă şi soluţia orală pe bază de levotiroxina ( substanţa activă din Euthyrox). De asemenea, am solicitat Colegiului Farmaciştilor din România să posteze pe site un apel către farmaciştii din toată ţara la respectarea obligaţiei de a elibera Euthyrox pe bază de prescripţie medicală cu marcarea pe reţetă a datei eliberării. Precizăm că o cutie de Euthyrox conţine 100 comprimate ceea ce este egal cu tratamentul pentru 100 zile”, a precizat ANMDM.
Autorităţile din România au spus că data revenirii pe piaţă a Euthyrox este 18 martie 2020. Însă, dincolo de răspunsurile oficiale, viaţa reală bate orice.
Iar disperarea aduce cu ea şi o serie de acţiuni, unele de bună credinţă, altele mai puţin ortodoxe sau dimpotrivă chiar ilegale. Unii români fac donaţii de medicamente pe facebook, apar vânzătorii de pilule contrafăcute, lumea se ceartă, face reclamaţii şi se inflamează pe bună dreptate. Iar viaţa merge înainte cu coronavirus cu tot!
Exportul paralel de medicamente, vinovatul de serviciu
Autorităţile au interzis exportul de medicamente şi materiale sanitare, ca să nu dispară din ţară. Ştim, vinovatul de serviciu a fost declarat exportul paralel.
Autorităţile îl consideră principala cauză a lipsei medicmentelor din piaţă. Dar dacă a fost interzis, de ce lipsesc din farmacii medicamentele, dacă ele nu mai iau calea străinătăţii? Cine are de câştigat de aici şi ce? Poate că statul ar trebui să privească mai atent asupra acestor lucruri, de substrat.
Anumite medicamente esenţiale ar trebui să rămână în ţară, temporar până se rezolvă criza. E o măsură bună, iar Comisia Europeană a cerut statelor membre elaborarea unei liste de medicamente esenţiale asociate COVID-19, care să fie restricţionate temporar de la export. Dar atenţie nu este vorba despre toate medicamentele şi materialele sanitare!
,,Discuţia publică devine mult mai sensibilă atunci când vine vorba despre exportul paralel de medicamente, ca şi cauză a lipsurilor unor medicamente, atât acum în plină criză generată de pandemia COVID-19, cât şi în anii precedenţi. Această paradigmă pare una nedemontabilă, argumentul public şi surprinzător, al unor farmacişti, fiind acela al profiturilor obţinute de distribuitorii medicamentelor din tranzacţiile în piaţa europeană. Departe de noi orice intenţie de a încerca să demitizăm acest aspect acum, cu toate că toţi actorii din piaţa farmaceutică, producători locali sau internaţionali, importatori, distribuitori ai statului sau paraleli, farmacii, sunt entităţi economice care operează şi în scopul obţinerii de profituri. Menţinerea funcţionării pieţei unice este esenţială tocmai pentru a evita ca deficienţele unor medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale esenţiale prevenţiei şi tratării afecţiunilor asociate infecţiei cu coronavirus, precum şi ale unor alte categorii de bunuri de larg consum şi pentru a evita ca dificultăţile sociale şi economice cu care toate statele europene se confruntă deja, să se agraveze. Cetăţenii României dar şi ai Europei, nu trebuie să fie deprivaţi de medicamentele de zi cu zi, care nu au nicio legătură cu pandemia curentă de Covid-19”, a precizat), farm. Coralia Kreyer, preşedintele ADEM (Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente.
Tratamentele prin programele naţionale trebuie să continue
Sunt mii de pacienţi în România care urmează diverse tratamente prin programele naţionale de sănătate, de la cei cu HIV, care sunt imunodeprimati, sau cu hepatite, boli infecţioase care până acum se adresau spitalelor, ce între timp au devenit vioara întâi în lupta cu coronavirus, până la pacienţii cu cancer, boli reumatice, scleroză multiplă şi multe alte boli cronice, unii dintre ei fiind chiar mai vulnerabili la Covid-19.
Gândurile care-i frământă pe aceştia sunt legate de felul în care îşi vor putea lua în continuare tratamentul. Companiile au stocuri, însă cum mai ajung ele în siguranţă la pacienţi.
CNAS lucrează la o serie de măsuri privind relocarea acestor pacienţi în alte spitale, în care nu sunt trataţi pacienţii cu coronavirus, astfel încât cei care sunt nevoiţi să se prezinte la spitale, s-o poată face în siguranţă. Sunt multe aspecte de luat în calcul pentru a minimiza numărul victimelor colaterale pe care le face Covid-19, iar autorităţile române trebuie să fie mai deschise ca oricând la propuneri şi la colaborarea cu industria farmaceutică, cu societăţile medicale, cu asociaţiile de pacienţi pentru a putea depăşi cu bine această stare de urgenţă din România.
