[VIDEO] Alina Culcea, președinte ARPIM: ,,Câteva măsuri rapide pot avea efecte substanțiale privind grăbirea accesului la medicamente”

[VIDEO] Alina Culcea, președinte ARPIM: ,,Câteva măsuri rapide pot avea efecte substanțiale privind grăbirea accesului la medicamente”
iunie 25 19:27 2021 Timp citire articol: 4 minut(e)

Accesul românilor la terapii, în special la cele noi este mult mai greoi față de al celorlalți europeni. Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021, adică un medicament din 4 a fost introdus pe listă în țara noastră. Alina Culcea, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a declarat în cadrul dezbaterii ,,Access and Therapies360”, organizată de redacția 360medical.ro, că ,,fiecare zi contează în ceea ce privește accesul pacienților la inovație și fără un acces constant și predictibil la aceste medicamente noi nu vom putea să ajungem la dezideratul ca pacienții românii să fie tratați la standardele actuale ale Uniunii Europene”.

Anul trecut au fost incluse în România în lista de medicamente compensate și gratuite aproximativ 70 de molecule. Deși s-au făcut progrese în acest sens, mai sunt multe lucruri de rezolvat pentru a putea ajunge la nivelul celorlalte țări din Europa. Alina Culcea a prezentat, în premieră la dezbaterea ,,Access and Therapies360”, datele unui studiu realizat de Pricewaterhouse-Coopers ce urmează a fi publicat în curând la începutul lunii iulie pe siteul EFPIA, care arată că speranța de viață în România este de 75 de ani față de 82 de ani media celor mai dezvoltate cinci state europene.

,,Ca să putem să prindem din urmă această diferență vor fi necesari nici mai mult nici mai puțin de 27 de ani pentru a atinge această medie de speranță de viață a celor mai dezvoltate state”, a precizat Alina Culcea.

O țară similară cu a noastră din punct de vedere al dezvoltării, Slovenia are nevoie doar de patru ani ca să prindă din urmă această speranță de viață.  Potrivit acelorași date, ,,sunt necesari între 40 și 50 de ani în ritmul actual ca să putem să avem efecte vizibile în scăderea mortalității prevenibile și a mortalității prin patologia cardio și cerebrovasculară la nivelul acelorași indicatori de la nivelul celor mai dezvoltate state europene”, a punctat președintele ARPIM.

Este nevoie atât de o finanțare adecvată a sistemului de sănătate, inclusiv pentru medicamentele salvatoare de vieți cât și de un mediu predictibil de business, cu un cadru legal care să-și respecte termenele astfel încât să fie atractiv pentru industria farmaceutică.

Timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 883 zile față de Germania 120 de zile, Italia 418, Bulgaria 692. Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv față de inovație și o echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.

,,Suntem conștienți că orice întârziere venită cu precădere din procese administrative, birocratice în special cele legate de publicarea hotărârilor de guvern, a protocoalelor terapeutice, aprobări de prețuri, lipsa fondurilor pot costa dramatic pacientul român atât în zile de viață cu calitate scăzută dar și mai important în zile de viață pierdute în cazul patologiilor foarte grave”, a spus Alina Culcea.

Reprezentanta producătorilor de medicamente inovative a enumerat barierele privind accesul la facil la noile terapii, oferind și câteva exemple în acest sens. Una din cauze o reprezintă lipsa de termene clare de publicare a hotărârilor de guvern în ceea ce privește actualizarea listei de molecule compensate.

,,Nu există aici niciun termen, este simpla voință politică. Vedem că protocoalele după actualizarea unei liste întârzie foarte mult să apară, chiar până la un an și jumătate, deci vorbim de termene simple din legislație care ar trebui respectate și care ar putea să grăbească accesul pacienților”, a subliniat președintele ARPIM.

Cauzele, dar și soluțiile care pot schimba situația actuală a accesului la terapii sunt detaliate în cadrul evenimentului ,,Access and Therapies360”, care face parte din seria conferințelor 360 APT, Acces, politici și terapii.

,,Câteva măsuri rapide pot să aibă efecte substanțiale în ceea ce privește grăbirea accesului la medicamente”, crede Alina Culcea.

La eveniment a participat și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) care a precizat că ,,sunt pacienți care nu și-au mai luat tratamentul de un an și jumatate pentru că nu s-au mai făcut achiziții sau pentru că nu s-au mai adus medicamente pe nevoi speciale“.

Președintele CNAS, Adrian Gheorghe a recunoscut în cadrul dezbaterii ,,Access and Therapies360” că ,,bugetul Casei este limitat și că accesibilitatea financiară pentru pacienți și unele priorități și alegeri sunt inevitabile. CNAS e preocupată primordial de accesibilitatea financiară”.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu