VIDEO Ar trebui să fim îngrijorați de Covid în această iarnă?
În curând încep școlile, se apropie vremea rece și o nouă „variantă de interes” a coronavirusului, se răspândește cu repeziciune în țări din Europa, dar și în Statele Unite, China, Japonia și Canada. Totul sună foarte familiar, dar suntem foarte departe de toamna anului 2020, când coronavirusul ne domina viețile și existau diferite „niveluri” de izolare în toată lumea, din cauza pandemiei de Covid-19.
Așadar, pe măsură ce ne îndreptăm spre această toamnă, la ce ar trebui să ne așteptăm?
În primul rând, spun specialiști la dominația noii variante, EG.5 – supranumit Eris – care este o ramificație a omicron.
Organizația Mondială a Sănătății o clasifică în prezent ca fiind o „variantă de interes“.
Centrul de cercetare a virusurilor de la MRC-Universitatea din Glasgow (foto/video) a jucat un rol-cheie în monitorizarea noilor variante ale bolii pe parcursul pandemiei.
Profesorul Massimo Palmarini, care conduce centrul, spune că nu este prea îngrijorat de ceea ce vede, dar că este important ca monitorizarea cazurilor și noilor variante să continue.
„Noua variantă nu pare să aibă diferențe dramatice față de cea anterioară, dar asta nu înseamnă că nu este importantă”, spune el într-un interviu pentru BBC.
Între timp, OMS și Statele Unite, monitorizează îndeaproape o nouă variantă a coronavirusului, BA.2.86, și ea o tulpină cu zeci de mutaţii.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi autorităţile sanitare din Statele Unite au anunţat vineri că monitorizează îndeaproape o nouă variantă a virusului aflat la originea Covid-19, chiar dacă „deocamdată este necunoscut impactul potenţial al numeroaselor sale mutaţii”.
OMS a decis să includă noua variantă „în categoria variantelor monitorizate din cauza numărului foarte mare de mutaţii (în jur de 36) ale genei Spike”, a scris organizaţia în buletinul epidemiologic dedicat Covid-19 şi difuzat în noaptea de joi până vineri (17 – 18 august, 2023), informrează Agerpres.
Proteina Spike este cea care conferă virusului aspectul său „ţepos” şi îi permite SARS-CoV-2 să pătrundă în celulele gazdei.
Până acum, această nouă variantă a fost detectată doar în Israel, Danemarca şi Statele Unite.
În Statele Unite, Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) au anunţat într-un mesaj publicat pe reţeaua socială X (fostă Twitter) că monitorizează îndeaproape varianta.
În prezent, au fost raportate doar patru secvenţe cunoscute ale acestei variante, fără a exista o legătură epidemiologică asociată cunoscută, a explicat OMS.
„Impactul potenţial al mutaţiilor BA.2.86 este momentan necunoscut şi fac obiectul unei evaluări minuţioase”, a precizat organizaţia, care a subliniat încă o dată importanţa continuării monitorizării, secvenţionării şi raportării autorităţilor competente pentru a avea o viziune precisă şi de ansamblu asupra pandemiei de Covid-19, notează AFP.
Noua sub-variantă, care are 36 de mutaţii din varianta XBB.1.5, dominantă în prezent, „aminteşte de o ramură anterioară” a virusului, a explicat doctor S. Wesley Long, director medical de microbiologie la Spitalul Houston Methodist, citat de Reuters.
El a spus că rămâne de văzut dacă BA.2.86 va putea să depăşească alte tulpini ale virusului sau dacă va avea un avantaj în încercarea de a scăpa răspunsurilor sistemului imunitar după o infectare anterioară sau după vaccinare.
Analizele preliminare indică faptul că noua variantă va prezenta o astfel de capacitate „egală sau mai mare decât XBB.1.5″ de a scăpa de „anticorpii produşi de variante pre-omicron şi omicron de primă generaţie”, a declarat joi Jesse Bloom, virusolog la Centrul Oncologic Fred Hutchinson.
Sub-varianta XBB.1.5 a omicrpn este tulpina vizată de viitoarele doze de rapel (booster) ale vaccinurilor anti-Covid-19, notează Reuters.
Potrivit lui Bloom, scenariul cel mai probabil este acela conform căruia BA.2.86 este mai puţin transmisibilă comparativ cu actualele variante dominante, aşadar nu se va răspândi pe scară largă, însă el a notat că sunt necesare mai multe date din secvenţieri.
„Cea mai mare îngrijorare a mea ar fi că ar putea provoca o mai mare creştere a numărului de cazuri decât ceea ce am văzut în valurile recente”, a spus Wesley Long. „Booster-ele vor ajuta în continuare, în general, în lupta împotriva Covid”, a adăugat el.
OMS monitorizează în prezent trei variante de interes (XBB.1.5, XBB.1.16 şi EG.5), iar şapte variante sunt clasificate sub supraveghere (BA.2.75, BA.2.86, CH.1.1, XBB, XBB.1.9.1 , XBB.1.9.2 şi XBB.2.3).
Majoritatea statelor care au pus în aplicare sisteme de supraveghere specifice pentru prezenţa virusului care provoacă Covid-19 şi a variantelor acestuia au renunţat în general la ele, considerând că ameninţarea este în prezent mai puţin severă şi că aceste cheltuieli nu mai sunt justificate.
OMS a denunţat în mod constant această „dezarmare” şi continuă „să solicite o mai bună monitorizare, secvenţiere şi raportare a Covid-19 pe măsură ce acest virus continuă să circule şi să evolueze”.
Chiar dacă, de la începutul lunii mai, OMS nu mai consideră pandemia drept o urgenţă de sănătate globală, „virusul continuă să circule în toate ţările, continuă să ucidă şi continuă să se modifice”, a subliniat din nou, săptămâna trecută, directorul general al organizaţiei Tedros Adhanom Ghebreyesus.
În ultima perioadă analizată (17 iulie – 13 august 2023), au fost raportate peste 1,4 milioane de cazuri noi de Covid-19 şi peste 2.300 de decese, potrivit buletinului epidemiologic al OMS.
Aceasta reprezintă o creştere de 63%, respectiv o scădere de 56%, comparativ cu perioada anterioară de 28 de zile.
Până la 13 august 2023, peste 769 de milioane de cazuri confirmate de Covid-19 şi peste 6,9 milioane de decese au fost raportate în întreaga lume.
Bilanţul real al cazurilor de infectare şi al deceselor este considerat mult mai mare, un număr de cazuri scăpând acestui recensământ.
Prezentare făcută de prof. Massimo Palmarini Centrului de cercetare a virusurilor de la MRC-Universitatea din Glasgow
Pandemia se află într-o „fază mai liniștită”
Prof. Massimo Palmarini spune că ar putea să existe o îngrijorare și anume că, în cazul în care supravegherea va fi redusă prea mult, va fi greu de prezis ce variante ar putea apărea și care dintre ele vor fi mai îngrijorătoare decât altele.
Potrivit organismului național de sănătate publică din Scoția, pandemia se află acum într-o „fază mai liniștită”.
Statele au anunțat că renunță la testările anti-Covid, ceea ce înseamnă că nu se vor mai face teste de rutină în spitale, centre de îngrijire sau aeroporturi.
În schimb, persoanele care prezintă simptome vor fi testat în același mod în care sunt monitorizate și alte boli infecțioase.
Între timp, programul de rapel al vaccinării împotriva Covid este redus.
În acest an, acesta va fi oferit persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste, precum și persoanelor mai tinere cu afecțiuni de bază și în grupuri precum lucrătorii din domeniul sănătății și al asistenței sociale sau persoanele care locuiesc cu cei care sunt imunocompromiși.
Care este situația Covid?
Obținerea unor date exacte privind cazurile de Covid este mult mai dificilă acum.
Cifrele săptămânale măsoară doar numărul de pacienți internați în spital cu Covid, iar acestea indică, în Marea Britanie și Statele Unite, o ușoară tendință de creștere de la începutul lunii iulie.
Dar aceste date nu ne spun cât de mult Covid circulă în comunitate.
Acest lucru o îngrijorează pe dr. Antonia Ho, consultant în boli infecțioase și lector clinic principal la MRC – Centrul de Cercetare a Virusurilor. Ea spune că ar fi nevoie de o imagine mai completă pentru a identifica noi variante potențiale
„Nu avem o idee foarte clară despre ceea ce se întâmplă în comunitate, deoarece nu avem prea multă supraveghere comunitară și nu se mai fac teste în mare parte. Acest lucru este îngrijorător din punct de vedere al cercetării, pentru a putea căuta variante potențial mai amenințătoare”, spune ea.
„Nu secvențializăm nici pe departe atât de mult pe cât am făcut-o și, evident, cu cât ai mai multe informații, cu atât mai bine. Și avem nevoie de o imagine mai completă pentru a identifica noi variante potențiale care ar putea să ne cauzeze probleme”, spune medicul din Scoția.
Ar trebui să tratăm Covidul în același mod ca gripa?
Vestea bună, spune dr. Ho, este că, deoarece majoritatea populației are imunitate hibridă, fie prin vaccinare, fie prin infecție naturală, atunci majoritatea cazurilor sunt mai ușoare.
Dar tot ea afirmă că unii oameni continuă să aibă complicații.
De asemenea, s-a discutat mult despre faptul că virusul care provoacă boala Covid este considerat unul cu care vom trăi la fel ca și cu cele care provoacă gripa.
Dr. Ho este însă puțin reticentă în această privință.
„Din punct de vedere al simptomelor, aceste sunt destul de asemănătoare”, spune ea.
Potrivit medicului, este destul de greu de diferențiat, în calitate de clinician, dacă cineva care se prezintă la spital are gripă sau Covid.
Dar există câteva diferențe importante, spune medicul.
„Persoanele cu gripă sunt mai predispuse la infecții bacteriene secundare grave, în timp ce pentru Covid, vedem mult mai multe cheaguri, cum ar fi cheaguri pulmonare și cardiace, de exemplu, iar Covidul prelungit apare ca o complicație importantă.
De exemplu, un studiu recent din Australia a constatat că, într-o populație foarte bine vaccinată și infectată cu omicron, una din cinci persoane a descris simptome de Covid prelungit, așadar acesta este un aspect important de luat în considerare, spune medicul.
Avertisment de apatie
Principalul avertisment pe măsură ce ne îndreptăm spre iarnă este să nu fim chiar nepăsători, pentru că totuși Covid există, spune dr. Ho.
Absorbția vaccinului în timpul campaniei de rapel din primăvară pentru persoanele de peste 75 de ani a scăzut semnificativ, în Marea Britanie.
Iar toamna trecută, doar aproximativ 50% dintre lucrătorii britanici din domeniul sănătății și al asistenței sociale s-au prezentat la vaccinare.
Dr. Ho spune că protecția este cea mai bună formă de apărare, în condițiile în care Sistemul național public de sănătate (NHS) din Marea Britanie se va confrunta cu o nouă iarnă foarte dificilă.
„Iarna trecută, ne-am confruntat cu o presiune majoră din cauza VRS (virusului respirator sincițial), gripă și Covid și aș anticipa că se va întâmpla la fel”, spune ea. Cel puțin în Marea Britanie, dar specialiștii din Statele Unite se arată și ei îngrijorați de acest trio.
Și Australia a avut un sezon de gripă aglomerat.
„Ne uităm adesea la experiența Australiei și ei au avut un alt sezon de gripă aglomerat. Anul acesta, au avut parte de multă gripă B, care tinde să vizeze mai mult copiii, iar 80% din internările lor au fost la copii, așa că am putea vedea o presiune reală asupra serviciilor pediatrice, de exemplu”.
„Așadar, într-un sistem național de sănătate deja sub presiune, dacă vom vedea un alt val mare cu trei virusuri respiratorii care pot determina o mulțime de internări, deși acestea ar putea să nu fie la fel de grave ca în primele două valuri, ar putea totuși să cauzeze multe probleme pentru sistemul național de sănătate”, concluzionează dr. Ho.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.