[VIDEO] Adela Cojan, vicepreședinte CNAS: Mai puțin de jumătate dintre pacienții cu hemofilie au făcut substituție profilactică continuă ori intermitentă

[VIDEO] Adela Cojan, vicepreședinte CNAS: Mai puțin de jumătate dintre pacienții cu hemofilie au făcut substituție profilactică continuă ori intermitentă
aprilie 16 16:32 2021 Timp citire articol: 4 minut(e)

Cel puțin în ultimul an finanțarea nu a reprezentat o barieră în calea accesului la tratamentele specifice hemofiliei în România, e de părere conf. univ. dr. Adela Cojan, vicepreședintele CNAS, care a participat la dezbaterea Hemophilia 360, organizată de redacția 360medical.ro, un eveniment online din seria conferințelor 360 APT, Acces, politici și terapii, realizat cu realizat cu sprijinul Novo Nordisk.

În anul 2017 bugetul alocat Programului Naţional de Hemofilie a crescut de 2,7 ori, însă de atunci încoace nu s-au consumat toți banii din buget.  ,,Uitându-mă pe creditele bugetare și de angajament aprobate am observat că din cele aproape 180 de milioane de lei aprobați pentru acest program, ne-au rămas nefolosiți în jur de 30 de milioane lei”, a precizat conf.univ. dr. Adela Cojan, refeindu-se la bugetul anului 2020.

,,Anul acesta finanțarea se va menține măcar la nivelul anului trecut, dacă nu, o vom și suplimenta cu ocazia rectificărilor bugetare”, a spus vicepreședintele CNAS, care a prezentat datele din 2020 referitoare la pacienții cu hemofilie din România care se află în tratament și sunt în evidențele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Potrivit statisticilor, în jur de 30% dintre persoanele cu hemofilie suferă accidente legate de sângerare. În țara noastră, anul trecut, probabil și din cauza unei anumite rețineri a pacienților de a se prezenta în centrele de specialitate legate de pandemie, jumătate dintre pacienții hemofilici fără inhibitori s-au prezentat numai pentru tratamentul accidentelor hemoragice, în timp ce mai puțini pacienți s-au prezentat pentru substituție profilactică continuă ori intermitentă.

,,Nu ne onorează acest lucru. Idealul ar fi fost să aibă în primul rând tratamente de profilaxie secundară sau pe termen lung sau chiar intermitentă în acest domeniu”, a subliniat vicepreședintele CNAS.

În evidențele de anul trecut ale CNAS figurează 1200 de pacienți cu hemofilie, din care 497 din pacienți au făcut substituție profilactică continuă și intermitentă, 547 de pacienți au beneficiat de servicii pentru accidentele hemoragice și 58 de pacienți cu hemofilie congenitală cu inhibitori de tratamentele accidentelor hemoragice, 31 de pacienți au beneficiat de profilaxie secundară pe termen lung, 17 pacienți de profilaxia regulată pe termen lung, 58 de pacienți de tratamentul privind oprirea sângerărilor, pentru partea chirurgicală anul trecut s-au adresat 30 de pacienți, pentru hemofilia dobândită 13 pacienți.

În ceea ce privește o mai bună derulare a programului de hemofilie, conf. dr. Adela Cojan crede că segmentarea pe care au făcut-o comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății a acestui program în 10 sub programe s-ar putea să fi condus la anumite disfuncționalități în execuția bugetară.

,,Noi propuseserăm la un moment dat, numai că nu am obținut nici acordul din partea comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății, nici din partea pacienților de-a simplifica subprogramele, de-a derula mai puține programe astfel încât managerii de spital și șefii de secție de hematologie să își previzioneze și să fundamenteze mai corect cifrele atunci când solicită bani pentru diverse subprograme din cadrul acestui program de hemofilie”, a mărturisit dr. Cojan.

Referitor la costul mediu pe pacient, care este de 8-9 ori mai mic în România comparativ cu țări precum Germania, Franța, Italia, Spania sau Marea Britanie, în țara noastră este diferențiat variind între 200.000 RON pe an și 700.000 RON pe an în funcție de tipul hemofiliei și tratament.

La dezbaterea Hemophilia 360,  organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Hemofiliei, celebrată pe 17 aprilie, au mai participat Nicolae Oniga, președintele Asociației Naționale a Hemofilicilor din România, Daniel Andrei, președintele Asociației Române de Hemofilie, Prof. univ. dr. Anca Coliță, Managerul Institutului Clinic Fundeni din București, medic primar hematolog, Dr. Valentina Uscătescu, medic primar medicină de laborator, doctor in stiinte medicale, cercetător științific CP I, Clinica  de Hematologie si Transplant Medular Institutul Clinic Fundeni, Conf. univ.dr. Horia Bumbea medic primar hematolog la Spitalul Universitar de Urgență București, Dr. Viola Maria Popov, medic primar hematologie în cadrul Secției de Hematologie din cadrul Spitalului Clinic Colentina din București, Dr. Luminița Ocroteală, medic primar hematolog la Spitalul Municipal Craiova, coordonatorul programului de hemofilie adulți, Dr. Cristina Blag, Șef de lucrări disciplina Pediatrie II, UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, coordonatorul Compartimentului de Oncologie și Hematologie Pediatrică, Clinica Pediatrie II, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca, Dr. Nicolae Fotin, Medic primar epidemiolog, membru al grupului tehnic de elaborare a legislației HTA, Dr. Vlad Negulescu, Medic primar farmacologie clinică, membru al grupului tehnic de elaborare a legislației HTA.

scrie un comentariu

1 Comentariu

Adaugă un comentariu