[VIDEO]: Firmele de asigurări îşi diminuează riscul de plată pentru acte medicale şi erori medicale ce au legătură cu pandemia COVID-19

Pandemia de coronavirus a creat o serie de probleme care derivă din îngrijirea pacienţilor cu COVID-19 şi care se răsfrâng adesea asupra personalului medical. Despre riscul de malpraxis pe care-l au cadrele medicale în contextul actual, dar şi despre ce acoperă poliţele de asigurare în momentul de faţă în România, în condiţiile în care prejudiciile cauzate în mod direct sau chiar indirect de pandemia COVID-19 nu sunt acoperite de poliţele de asigurare existente pentru malpraxis, deşi multe cadre medicale lucrează exclusiv în spitale COVID-19, oferă mai multe informaţii dr. Andrei Nanu, şef de lucrări la UMF Carol Davila Bucureşti în disciplina ,,Elemente juridice medicale şi malpraxis.”

Există foarte multe clauze în aceste contracte de asigurare care permit asigurătorilor să nu plătească sau să plătească parţial sumele trecute în contract. ,,Într-adevăr, în luna martie am observat că firmele de asigurare care operează în România au inclus în aceste condiţii de excludere - adică situaţii în care nu vor plăti suma asigurată - şi toate actele medicale care sunt legate de acest context pandemic”, a precizat Andrei Nanu.

Acesta a observat că nu este singura excepţie din aceste contracte, sunt multe alte excluderi.

,,Această strategie a firmelor de asigurare de a-şi limita expunerea, adică riscul plăţii acestor sume de bani, nu este o noutate. O observăm, sigur, în acest context pandemic, dar nu este o noutate pentru practica asigurătorilor”, a afirmat Nanu.

În opinia expertului în legislaţie medicală, medicii trebuie să ştie că asigurările sunt obligatorii, dar contractele nu sunt nişte contracte de adeziune. ,,Orice clauză contractuală poate fi negociată”, e de părere dr. Andrei Nanu.

Dacă în 2007 niciun contract de asigurare nu prevedea acoperirea daunelor morale, la ora actuală sunt mai multe firme care acoperă daunele morale.

,,Au existat discuţii apropo de o reglementare legală, în sensul de a include în mod obligatoriu în contractele de asigurare anumite precizări contractuale. Nu ştiu dacă, însă, poate fi operată o astfel de iniţiativă legislativă, pentru că până la urmă firmele sunt firme private şi contractul poate fi negociat între părţi, cu intervenţia legiuitorilor în ceea ce priveşte condiţiile contractuale. Este după părerea mea foarte greu de realizat”, a mărturisit şeful de lucrări de la UMF Carol Davila Bucureşti.

Acesta crede că în condiţiile în care un număr mare de medici se confruntă cu anumite probleme specifice, aceştia pot influenţa decizia uneia sau alteia dintre aceste companii de asigurări, de a schimba condiţiile contractuale.

,,Singura soluţie pe care o putem recomanda este de a se discuta deschis despre aceste lucruri, de a solicita protecţie atunci când medicul consideră că este vulnerabil din cauza acestor prevederi contractuale”, a spus Andrei Nanu. În opinia expertului în legislaţie, ţine şi de medic să se adreseze asigurătorului său, să-i explice situaţia, contextul practicii sale medicale.

Anumiţi medici în pandemie au fost nevoiţi să acorde servicii medicale în patologia COVID-19, în altă specialitate decât în cea în care activează ei de obicei. Referitor la depăşirea competenţelor, Andrei Nanu e de părere că ,,fiecare medic trebuie să acţioneze în sfera de competenţă pe care o deţine în cadrul specialităţii sale. Dar există câteva particularităţi, atât ale practicii medicale cât şi ale legislaţiei medicale, care permit medicului gestionarea unei astfel de situaţii în contextul pandemic. Cunoaşterea legislaţiei medicale aplicabile, permite medicului să efectueze acte medicale astfel încât să nu fie expus riscului încălcării normelor legale aplicabile şi implicit anulării obligaţiei de plată a asigurătorilor”.