[VIDEO] Probleme de sănătate mintală în perioada pandemiei de COVID-19: Care sunt persoanele vulnerabile

În perioada pandemiei de COVID-19 problemele de sănătate mintală s-au accentuat. Mai multe studii din SUA arată că numărul persoanelor cu anxietate s-a triplat în această perioadă, iar numărul celor cu depresie a crescut de patru ori. ,,Cred că nici la noi situaţia nu este foarte diferită pentru că pandemia este un eveniment care a afectat pe toată lumea din punct de vedere emotional”, a precizat Bogdana Bursuc, psiholog clinician, într-un interviu pentru 360medical.ro, referindu-se atât la populaţia generală, cât şi la cadrele medicale, aflate în prima linie în lupta cu noul coronavirus, afectate de stres şi burn-out. Specialista oferă câteva strategii de abordare pentru personalul medical care intră în contact cu persoane anxioase, depresive, dar şi recomandări cu privire la sindromul de burn-out.

Principala consecinţă a pandemiei o reprezintă schimbarea stilului de viaţă, care contribuie la calitatea vieţii noastre emoţionale, iar această protecţie împotriva noului coronavirus a implicat forţat şi o renunţare la anumite elemente care ne protejează emoţional şi ne cresc calitatea vieţii, iar ,,principalele efecte pe care le vedem sunt: schimbarea dispoziţiei, fie suntem mai iritabili, cu mai puţină energie, mai demotivaţi, mult mai temători, fie mai vigilenţi”, explică Bogdana Bursuc, psiholog clinician la Mind Institute. Specialista e de părere că sunt multe persoane la care toate aceste reacţii ajung chiar la o intensitate clinică.

Persoanele predispuse la probleme de sănătate mintală în perioada pandemiei de COVID-19 sunt cele care au deja probleme de sănătate emoţională, persoanele fără anturaj sau suport social şi fără prieteni, persoanele care locuiesc singure sau care pur şi simplu până la momentul pandemiei nu au reuşit să-şi construiască o familie.

,,Persoane vulnerabile sunt şi cele care pun foarte mare presiune pe ele să facă faţă, să fie puternice, să-i susţină pe ceilalţi, să rezolve lucrurile, să aibă grijă de nevoile tuturor.  Modul acesta de a funcţiona este un stres în plus pe lângă stresul la care suntem supuşi cu toţii în perioada aceasta”, a subliniat Bogdana Bursuc.

Recomandări privind modul de abordare a pacienţilor cu probleme de sănătate mintală

Psihologul clinician le oferă cadrelor medicale mai multe soluţii privind abordarea persoanelor cu probleme emoţionale care li se adresează. Una dintre recomandări este aceea ca atunci când un cadru medical observă la un pacient că este ,, cu capsa pusă”, că este demotivat, de exemplu nu-şi ia tratamentul, să observe şi să numească ce observă şi să-i atragă atenţia pacientului că e posibil să fie şi altceva acolo. O altă recomandare este aceea de-a nu lua lucrurile personal pentru că problemele emoţionale se reflectă prin modul în care omul interacţionează cu medicul sau alt cadru medical în cabinet.

,,Incidenţa acestor tipuri de probleme emoţionale a crescut, iar cadrele medicale trebuie să aibă în minte şi posibilitatea unei astfel diagnostic din sfera psihologiei, psihiatriei”, a afirmat Bogdana Bursuc.

Stresul şi burn-out-ul din ce în ce mai frecvent la personalul medical

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a introdus sindromul de burn-out în Clasificarea Internaţională a Bolilor (ICD), care este utilizată pe scară largă ca referinţă pentru diagnostice, dar şi de către asigurătorii de sănătate. Pentru că în perioada pandemiei tot mai multe cadre medicale se confruntă cu burn-out, OMS a creionat câteva strategii pentru a face faţă acestui  sindrom printre care: odihna suficientă, alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică şi legăturile cu familia şi prietenii, suport psihologic.

Psihologul clinician atrage atenţia autorităţilor că ar prinde bine câteva măsuri practice concrete care i-ar ajuta pe medici, pe asistenţi medicali şi pe toţi cei care sunt în linia întâi pe frontul pandemiei de COVID-19. În plus le sfătuieşte pe cadrele medicale să înveţe să aibă grijă de ele, în timp ce au grijă de ceilalţi.

,,Din punct de vedere emoţional este foarte important acum mai mult ca oricând fiecare să fie responsabil de propria lui sănătate şi de propriile resurse emoţionale. Ştiţi cum este instrucţiunea aceea pe care o primim în avion să îţi pui ţie prima dată masca de oxigen înainte de a o pune altcuiva. Marea majoritate a persoanelor care lucrează domeniul medical are cumva modul de-a funcţiona orientat pe a-l sprijini şi ajuta pe celălalt şi acest lucru poate fi în perioada asta un factor de risc pentru cadrele medicale, care se neglijează pe ele pentru a se pune în serviciul celorlalţi”, e de părere pshihologul clinician.