Decontarea medicamentelor aduse în România prin import paralel vine în sprijinul securizării pieţei în situaţia retragerilor comerciale ale unor medicamente, în condiţiile în care importul paralel reprezintă o opţiune de aprovizionare a pieţei în situaţii de discontinuitate temporară sau permanentă a unor produse, consideră Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM).
Asociaţia a reacţionat la anunţul făcut luni, 7 octombrie, de ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, care a menţionat că medicamentele ajunse în ţară prin import paralel vor fi decontate în premieră în România.
“Această măsură, venită în sprijinul securizării pieţei în situaţia retragerilor comerciale ale unor medicamente, vine după ce în luna august a acestui an, a fost aprobat, tot de către Ministerul Sănătăţii, şi tot în premieră pentru România, modul de calcul al preţurilor pentru medicamentele importate paralel”, a menţionat ADEM, într-un comunicat.
În august, normele pe baza cărora vor fi autorizate preţurile pentru medicamentele aduse în România prin import paralel au intrat în vigoare, după ce un ordin al ministrului Sănătăţii a fost publicat în Monitorul Oficial. Normele prevăd că aceste produse nu vor putea fi comercializate în ţară decât după ce preţurile sunt aprobate de autorităţi.
Sorina Pintea a menţionat că Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de ordin care va permite decontarea medicamentelor importate paralel, ce ar urma să fie lansat în dezbatere publică în perioada următoare.
“Având în vedere că în 2019 taxa clawback a ajuns la o valoare de peste 25% şi că ADEM nu a fost invitată la niciuna dintre discuţiile privind variantele de modificare ale acestei taxe, suntem plăcut surprinşi de faptul că Ministrul Sănătăţii a luat în calcul şi importul paralel, ca o opţiune de aprovizionare a pieţei în situaţii de discontinuitate temporară sau permanentă a unor medicamente, în special din motive comerciale”, a declarat preşedintele ADEM, Coralia Kreyer.
Potrivit asociaţiei, unele medicamente au preţuri mai mici în UE decât în România iar altele, deşi autorizate în ţară, nu se comercializează, România nefiind o piaţă atractivă comercial pentru unii producători.
În aceste situaţii, importul paralel reprezintă o soluţie pentru asigurarea aprovizionării cu medicamente a pieţei din România, consideră ADEM.
„Există deja unele medicamente importate paralel pe piaţă, dar pacienţii nu au putut beneficia de ele în sistem de decontare. Cu toate acestea, beneficiul concurenţial al importului paralel s-a putut observa în cazuri punctuale, când anumite medicamente originare, retrase de pe piaţă din raţiuni comerciale, au revenit pe piaţă, în aceleaşi condiţii comerciale”, a precizat Coralia Kreyer.
Totuşi, asociaţia se arată îngrijorată de intenţia Ministerului Sănătăţii de a preveni riscul de export paralel în cazul “unor medicamente care nu se exportă, precum şi a unora care se exportă dar care au fost notificate anterior către ANMDMR, fără ca aceasta să ne fi sesizat, din 2017 până în prezent, existenţa vreunui risc de discontinuitate al vreunuia dintre medicamentele din lista de peste 2.000 de produse (aferente a 172 DCI)”.
“Ne îngrijorează urgenţa unor astfel de măsuri şi impactul potenţial al unei astfel de măsuri în următoarele luni, respectiv lipsa efectivă a unor medicamente pentru pacenţii cu cancer sau pentru cei transplantaţi. Nu ne mai dorim să fim ţapul ispăşitor pentru situaţiile când producătorii unor medicamente nu reuşesc sau aleg să nu livreze medicamente din motive comerciale”, a mai spus preşedintele ADEM.
Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente este o organizaţie neguvernamentală, afiliată asociaţiei europene EAEPC (European Association of Euro-Pharmaceutical Companies), care reuneşte 13 companii membre.
EAEPC reuneşte aproximativ 100 de firme din 23 de ţări, angajate în distribuţie paralelă în Spaţiul Economic European (SEE), reprezentând 80% din volumul industriei generale.
Scopul principal al ADEM este de a permite, proteja şi încuraja distribuţia paralelă a produselor medicamentoase de marcă. Asociaţia se angajează să facă liber schimb în cadrul SEE, concurenţă pe piaţa unică europeană şi să finalizeze o piaţă internă funcţională a UE.
