Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) solicită, într-o scrisoare deschisă adresată mai multor instituţii ale statului, reducerea taxei clawback şi ajustarea preţurilor cu inflaţia pentru medicamentele generice.
Scrisoarea este adresată Guvernului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor, Camerei Deputaţilor, Senatului şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Solicitarea a fost transmisă în contextul în care, în această perioadă, producătorii şi importatorii de medicamente generice calculează noile costuri de producţie, care includ costuri crescute cu utilităţile, transportul şi materia primă.
La acestea "se adaugă preţul cel mai mic impus de Ministerul Sănătăţii, taxa clawback mai mare decât prevede Legea 53/2020 şi inflaţia", menţionează scrisoarea deschisă.
Astfel, cele două organizaţii solicită scăderea taxei clawback pentru medicamentele generice de tip II şi III cu 6-8%, argumentând că, din cauza modului de calcul al taxei (la preţul de raft), pentru un medicament generic de tip III compensat integral, cu un preţ de producător între 5 şi 100 lei, se plăteşte o taxă clawback de peste 28%, şi nu de 20%, cum prevede Legea 53/2020.
A doua măsură solicitată este ajustarea politicii de preţ cu rata inflaţiei, cel puţin pentru medicamentele care au preţuri de până la 100 lei, şi amânarea procesului de corecţie.
Ultima măsură cerută de APMGR şi ARPIM este susţinerea producătorilor de medicamente generice din România prin plafonarea preţului utilităţilor pentru aceştia.
Potrivit organizaţiilor, medicamentele generice tratează 70% din populaţie şi au o pondere de doar 25% în bugetul pentru compensarea medicamentelor.
"Fără economiile de cost aduse de către medicamentele generice, guvernul nu ar fi putut susţine cererea tot mai mare de medicamente din ultimii ani. În următorii 10 ani, se pot genera economii suplimentare din intrarea medicamentelor generice pe piaţă, dar o oportunitate foarte mare poate veni şi din utilizarea crescută a medicamentelor biosimilare, oportunitate pe care România încă refuză să o valorifice", menţionează documentul.
În ultimii 6 ani, valoarea consumului trimestrial de medicamente compensate necondiţionat a
urcat cu 50%, principalele creşteri nominale fiind înregistrate la citostatice şi antidiabetice
orale. Această majorare a fost generată în principal de medicamentele inovative, menţionează organizaţiile.
În perioada 2015-2021 au fost lansate circa 1.000 de medicamente generice, care au generat economii de cost de 780 milioane de euro şi un acces de trei ori mai mare al pacienţilor la tratament, arată o anliză realizată de IQVIA.
Aproape două treimi (60%) din aceste economii au fost generate de către medicamentele generice din ariile terapeutice oncologie, cardiologie, diabet şi neurologie.
