Comisia Europeană a solicitat Guvernului modificarea taxei clawback, deoarece este discriminatorie, fiind mai mică pentru producătorii români. Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din Români (PRIMER) a transmis marţi că o eventuală creştere a taxei pentru medicamentele produse în ţară reprezintă un risc major pentru viitorul industriei farmaceutice din România.
Taxa clawback a fost introdusă în 2011 pentru companiile producătoare de medicamente. În 2020, Parlamentul a votat o lege care a introdus 3 praguri ale taxei clawback: 15% pentru medicamentele produse în România, 25% pentru medicamentele inovative şi 20% pentru cele generice şi biosimilare.
Însă Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului modificarea taxei clawback pentru producătorii români, care sunt favorizaţi în raport cu cei din alte state europene printr-un nivel mai scăzut al taxei, lucru interzis de legislaţia europeană.
Patronatul producătorilor cere Guvernului să trateze cu seriozitate solicitarea Executivului european, pentru a nu pune în pericol producţia internă de medicamente.
"Această solicitare, dacă nu este abordată cu profesionalism de către Guvernul României, va genera discontinuităţi mult mai mari decât în prezent în aprovizionarea pacienţilor cu medicamente din producţia internă, punând sub semnul întrebării continuarea activităţii majorităţii producătorilor de medicamente din ţară", a menţionat PRIMER, într-un comunicat transmis 360medical.ro.
Potrivit patronatului, o eventuală majorare a taxei clawback pentru producătorii români poate duce la dispariţia unor medicamente de pe piaţă, "pentru că aplicarea unei taxe clawback în creştere va duce la prăbuşirea rentabilităţii produselor farmaceutice, iar producătorii nu vor avea altă soluţie decât să le scoată din portofoliu".
"Acest fenomen a dus deja la retragerea multor produse din nomenclator şi creează reale probleme pacienţilor în a-şi asigura continuitatea la tratamente, însă în contextual actual, în care începând cu 2022 au crescut preţurile la materii prime, materiale şi utilităţi, impactul va fi şi mai dramatic", avertizează PRIMER.
Patronatul menţionează că o taxă similară a fost introdusă recent în Ungaria, unde este considerată taxă de solidaritate, însă ea este de cel mult 8% şi se aplică doar pentru cifre de afaceri foarte mari.
"În România, producătorii plătesc taxa clawback de 15%, disproporţionat de mare, taxa fiind la cel mai înalt nivel din UE", arată PRIMER.
Potrivit producătorilor, taxa clawback este motivul pentru care industria românească de medicamente nu a înregistrat progrese semnificative în ultimii 10 ani, România fiind dependentă de importuri în proporţie de 80%.
"Luarea unei decizii de revizuire în sus a taxei clawback pentru fabricile de medicamente din ţară, care produc medicamente generice, la preţuri accesibile, înseamnă compromiterea gravă a accesului pacienţilor la medicamente şi un efect negativ asupra unui sector economic care are nevoie de sprijin şi nu de măsuri fiscale împovărătoare", mai arată patronatul.
