Cercetătorii au identificat un ingredient activ care s-a dovedit promiţător pentru terapia lupusului.
Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună complexă în care sistemul imunitar atacă în mod eronat ţesuturile sănătoase, afectând adesea pielea, articulaţiile, rinichii şi sistemul nervos. Simptomele lupusului includ inflamaţii, erupţii cutanate, dureri articulare şi leziuni ale organelor. Până în prezent, tratamentele s-au axat pe medicamente imunosupresoare, care încetinesc evoluţia bolii, dar au adesea efecte secundare considerabile.
Un studiu coordonat de Universitatea din Zurich (UZH), publicat recent în revista Science Translational Medicine, a identificat acum o nouă abordare promiţătoare în care o moleculă naturală - gluconolactona - ar putea ajuta la reechilibrarea sistemului imunitar fără a-l suprima.
Celulele T de reglare (Tregs), joacă un rol-cheie în echilibrarea sistemului nostru imunitar. Ele împiedică sistemul imunitar să atace propriile celule ale organismului şi frânează inflamaţiile dăunătoare din organism. În lupus, acest echilibru este perturbat.
Cercetătorii de la UZH, împreună cu o echipă de oameni de ştiinţă de la facultatea de medicină Harvard şi Centrul medical Diaconeasa Beth Israel, au demonstrat acum că gluconolactona creşte semnificativ numărul şi funcţia Tregs atât la şoareci, cât şi la oameni.
Ingredientul activ a promovat formarea Tregs în culturile de celule şi a inhibat, totodată, două subgrupuri pro-inflamatorii de celule T helper care sunt implicate în mod semnificativ în reacţiile autoimune. Cu alte cuvinte, gluconolactona contribuie la un mediu imunitar mai echilibrat.
„Gluconolactona acţionează ca o 'hrană energizantă' pentru celulele T de reglare - o situaţie cu adevărat avantajoasă pentru reglarea imunităţii”, a declarat cercetătorul Antonios Kolios, liderul grupului de cercetare de la departamentul de dermatologie de la UZH, într-un comunicat.
Acest efect a fost observat şi într-un model special de şoarece pentru lupus, în care animalele au fost modificate genetic pentru a dezvolta o boală asemănătoare lupusului. Gluconolactona a îmbunătăţit funcţia Tregs la animale şi a atenuat erupţiile cutanate inflamatorii care apar de obicei în lupus.
În plus, mecanismul a fost confirmat şi în studiile efectuate pe celule de la pacienţii cu lupus, unde gluconolactona a întărit celulele T reglatoare şi a contribuit la reechilibrarea sistemului imunitar.
Un unguent cu gluconolactonă s-a dovedit deosebit de promiţător şi a dus la îmbunătăţiri vizibile în cadrul unui studiu clinic la pacienţii cu lupus cutanat după doar două săptămâni.
„Aceste rezultate sugerează că gluconolactona ar putea fi o opţiune de tratament ţintit cu mai puţine efecte secundare pentru bolile autoimune precum lupusul”, spune Kolios.
Potenţial pentru noi terapii
Prin consolidarea celulelor imunitare protectoare ale organismului şi limitarea inflamaţiei excesive, gluconolactona ar putea fi o opţiune promiţătoare nu numai pentru tratarea lupusului, ci şi pentru alte boli autoimune de piele, cum ar fi psoriazisul, precum şi pentru boli sistemice, cum ar fi artrita reumatoidă şi scleroza multiplă.
Cu toate acestea, înainte ca utilizarea clinică să fie posibilă, sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma eficacitatea şi siguranţa ingredientului activ. Cercetătorii au depus un brevet pentru utilizarea gluconolactonei.
