Reprezentanţii producătorilor de medicamente din România au avertizat recent că ţara noastră se confruntă cu una dintre cele mai grave situaţii din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia farmaceutică locală, fiind vulnerabilă şi dependentă de importuri. Miercuri dimineaţă, premierul Nicolae Ciucă a avut o întâlnire cu reprezentanţii companiilor care au facilităţi de producţie de medicamente în România, aceştia transmiţând mai multe solicitări Executivului.
Reprezentanţii producătorilor de medicamente au transmis mai multe solicitări Guvernului, între care creşterea resurselor Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), astfel încât aceasta să poată procesa eficient numărul mare de solicitări care vin de la producătorii din ţară.
O altă cerere vizează modificarea metodologiei de calcul a preţurilor la medicamente, pentru a nu mai exista forme comerciale care să aibă un preţ impus mai mic de 10 lei pe forma de ambalare.
Recent, ministrul Sănătăţii a aprobat un act normativ (ordinul nr. 1.346/2023) care permite creşterea preţurilor medicamentelor ieftine începând cu corecţia preţurilor din Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (Canamed), care ar trebui să intre în vigoare de la 1 iulie 2023.
Astfel, în cadrul procesului de corecţie a preţurilor din Canamed din 2023, “preţurile de producător maximale ale medicamentelor care urmează să fie aprobate şi care au o valoare mai mică de 25 lei pot fi indexate cu 14%, iar cele cu o valoare cuprinsă în intervalul 25 lei – 49,99 lei pot fi indexate cu 7%”.
Reprezentanţii producătorilor consideră că măsura nu este suficientă. "Este insuficient. Pentru un medicament care are un preţ de 5 lei, 14% înseamnă 70 de bani, tot nerentabil rămâne. Noi le păstrăm în producţie pentru a menţine linia de fabricaţie", a declarat pentru 360medical.ro dr. Dragoş Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), după întâlnirea cu premierul.
"Multe companii vor scoate produsele nerentabile din fabricaţie, nu le vor mai putea ţine", a completat directorul PRIMER.
În cadrul reuniunii de la Guvern, reprezentanţii producătorilor au mai solicitat găsirea unei formule de autorizare rapidă a PUZ-urilor, autorizaţiilor de construcţie şi a altor documente necesare pentru construirea, extinderea sau transformarea imobilelor aparţinând companiilor farmaceutice.
De asemenea, discuţiile au vizat şi identificarea unor formule specifice de natură fiscală pentru încurajarea investiţiilor în producţia de medicamente: off-set al taxei clawback, oferirea de facilităţi fiscale specifice industriei sau regândirea unor facilităţi fiscale sectoriale pe taxarea muncii, care au redus interesul pentru acest domeniu de activitate.
Participanţii au cerut şi informaţii despre lansarea unei proceduri de ofertare pentru proiecte de producţie de energie din surse regenerabile (energie eoliană şi solară) din PNRR, la care au aplicat mai multe companii producătoare de medicamente.
În legătură cu forţa de muncă din industria farmaceutică, reprezentanţii producătorilor au solicitat stabilirea unui mecanism prin care să se poată face retenţia, pentru o perioadă minimă de câţiva ani, a persoanelor care beneficiază de burse oferite de companii prin învăţământul dual, şcolile profesionale, consorţiile de învăţământ dual sau alte sisteme de calificare.
De asemenea, participanţii la reuniune au transmis premierului că este nevoie ca ambasadele României să susţină activităţile specifice de export, de înregistrare şi de comercializare a medicamentelor fabricate în ţară.
Reprezentanţii Executivului au transmis că vor analiza solicitările producătorilor de medicamente din România.
