Cele mai răspândite practici anticoncurenţiale descoperite la nivelul sectorului farmaceutic din Uniunea Europeană în ultimul deceniu sunt înţelegeri între companii la licitaţii sau în alte moduri, blocarea sau întârziere intrării pe piaţă a medicamentelor generice şi restricţionarea distribuţiei paralele de medicamente în statele membre, care au ca efect creşterea preţurilor medicamentelor, arată un raport transmis Parlamentului European de către Comisia Europeană.
Raportul, denumit “Supravegherea competiţiei în sectorul farmaceutic (2009-2017)” arată principalele probleme privind respectarea regulilor privind competiţia liberă din sectorul farmaceutic din Uniunea Europeană din perioada analizată.
În total, în perioada 2009-2017, în UE au fost acordate amenzi de 1,07 miliarde de euro pentru înţelegeri anticoncurenţiale în sectorul farmaceutic, din care peste jumătate (590 milioane euro) de către Comisia Europeană şi restul de către autorităţile statelor membre.
România se situează pe locul al patrulea în rândul statelor membre ale UE (după Italia, Marea Britanie şi Franţa) ca nivel al sancţiunilor decise de autorităţile de supraveghere pentru încălcarea regulilor de competiţie în sectorul farmaceutic în perioada 2009-2017, cu o valoare totală a amenzilor de circa 14 milioane euro.
Raportul a fost realizat ca urmare a îngrijorărilor Consiliului UE şi a Parlamentului European legate de posibilitatea ca practicile anticoncurenţiale să restrângă accesul pacienţilor la medicamente esenţiale.
Comisia a precizat că, în perioada 2009-2017, autorităţile de supraveghere în domeniul competiţiei din UE au declanşat peste 100 de cazuri în sectorul farmaceutic, pe baza unor suspiciuni privind încălcarea legislaţiei privind concurenţa.
Executivul european arată în raport practicile descoperite şi sancţionate în UE, cele mai frecvente privind încercarea unor companii farmaceutice de a întârzia sau bloca apariţia unor medicamente generice mai ieftine care să concureze propriile produse.
“Competiţia reală din partea genericelor şi, în ultimul timp, a biosimilarelor reprezintă o sursă vitală de concurenţă la nivelul preţurilor pe piaţa farmaceutică şi are ca efect scăderea semnificativă a preţurilor (în cazul genericelor, cu 50%, în medie)”, menţionează raportul.
În UE, mai multe companii au fost sancţionate în ultimul deceniu pentru înţelegeri la licitaţii, pentru încercarea de a întârzia apariţia pe piaţă a unor medicamente generice sau pentru alte tipuri de practici neconcurenţiale.
O altă practică indicată de Comisia Europeană este încercarea de a restricţiona distribuţia paralelă de medicamente în statele din UE.
Toate aceste practici anticoncurenţiale “fie direct, fie indirect duc la preţuri mai mari ale medicamentelor”, arată raportul.
Comisia Europeană menţionează în raport că alte peste 100 de investigaţii în sectorul farmaceutic au fost închise în perioada analizată, nefiind decise sancţiuni, în principal pentru că nu au existat suficiente probe.
“Chiar dacă nu au fost decise sancţiuni sau obligaţii, investigaţiile au presupus contacte cu diverşi jucători din sectorul farmaceutic, care au ajutat adeseori la clarificarea regulilor de competiţie şi la aplicarea acestora în domeniul farmaceutic”, se arată în raport.
În două treimi din aceste cazuri, investigaţiile au vizat suspiciuni privind înţelegeri între companii sau limitarea aprovizionării cu medicamente, în timp ce 13% din cazuri au vizat limitarea accesului genericelor pe piaţă, iar 9% - încercări de a limita importul paralel de medicamente, potrivit raportului.
