România era înainte de 1990 unul dintre cei mai mari producători de substanţe active din Europa, cu peste 15 situri de producţie aflate în Bucureşti, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Oneşti, Codlea, Târnăveni, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Baia Mare şi Iaşi. Acum se confruntă cu dispariţia a mii de medicamente de pe piaţă, atât generice, cât şi originale, dar şi a fabricilor de medicamente. ,,Au dispărut mii de fabrici din România în ultimii 30 de ani şi din păcate, pe anumite zone ale economiei lucrurile n-au putut să fie recuperate”, a declarat Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), în cadrul unei întâlniri cu presa pe subiectul studiilor clinice derulate în România.
Presiunea pe producătorii de medicamente a fost foarte mare de-a lungul anilor şi încă este în România, după cum a explicat Dan Zaharescu.
,,Producătorii de substanţe chimice n-au putut să facă faţă concurenţei ţărilor din Asia de Sud-Est şi atunci, din punct de vedere economic, fabricile nu ar mai fi fost sustenabile şi pe parcursul anilor acestea au dispărut.
În urma pandemiei şi în urma situaţiei generată de războiul din Ucraina, accesul la materii prime, accesul la o serie întreagă de produse care sunt necesare pentru fabricarea medicamentelor şi vorbim de lucruri banale într-o oarecare măsură: folia de aluminiu, cutiile pentru ambalaje, fiolele în care se introduc anumite substanţe reprezintă o problemă.
Marea majoritate vin din afara României şi vin cu întârzieri mari. Vin la preţuri mult mai mari decât în perioada de dinainte de pandemie şi toate acestea pun o presiune foarte mare pe producătorii de medicamente al căror preţ este foarte riguros controlat de către stat şi practic în ultimii 2 ani preţul medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripţie medicală nu a crescut absolut deloc.
Toate costurile cu energia, cu materiile prime, cu forţa de muncă au crescut semnificativ în acest interval de timp, în schimb, preţul medicamentelor a rămas acelaşi. Deci, din punct de vedere economic foarte multe medicamente nu mai sunt sustenabile, practic producătorii riscă să le producă în pierdere şi atunci bineînţeles că nu le mai produc”.
În opinia reprezentantului ARPIM, este foarte greu de anticipat ce se va întâmpla în continuare cu fabricile de medicamente din România pentru că producţia de substanţe active pentru industria farmaceutică este extrem de riguroasă şi necesită nişte condiţii cu totul şi cu totul deosebite pentru fabricaţie.
,,Din păcate, România, în ultimii 20 de ani, a creat un mediu ostil din punct de vedere economic pentru dezvoltarea industriei farmaceutice. Şi dacă ne uităm doar la ce s-a întâmplat cu Institutul Cantacuzino şi câţi ani sunt de când România se străduieşte să repună pe picioare Institutul Cantacuzino şi nu se întâmplă nimic, acelaşi lucru se întâmplă cu orice fabrică care ar fi pusă în situaţia ca prin resurse proprii, prin resurse interne, România să o construiască, să o pună pe picioare şi să producă substanţe active.
Deci, dacă e să fim realişti, cu toate că există un context favorabil din punct de vedere economic, pentru că la nivel european s-a înţeles această nevoie de a aduce mai aproape de Uniunea Europeană sursele de materii prime şi de materiale pentru produsele care sunt vitale pentru cetăţenii europeni, şi medicamentele sunt produse vitale, şi ar exista oportunităţi de investiţii în România, din cauza acestui mediu economic ostil creat vizavi de industria farmaceutică şansele sunt extrem de mici ca să putem să avem o dezvoltare economică”, a afirmat Dan Zaharescu.
Aproape 20% din totalul medicamentelor originale au fost retrase din România şi probabil că fenomenul va continua, avertiza directorul executive ARPIM într-un interviu video pentru 360medical.ro în urmă cu ceva timp.
[VIDEO] ARPIM: Criza de medicamente se va adânci, dacă nu creşte bugetul .
