Industria farmaceutică ar trebui să treacă de la vorbe la fapte în ceea ce priveşte dezvoltarea unor noi antibiotice pentru a contracara ameninţarea reprezentată de superbacteriile rezistente la medicamente, a declarat un fost consilier al guvernului britanic.
Jim O’Neill, care a condus analiza globală privind rezistenţa la antimicrobiene realizată de guvernul britanic în 2016, a declarat că industria farmeceutică a produs ”discuţii nesfârşite şi nicio acţiune” şi nu a făcut nimic concret în privinţa acestei ameninţări la adresa sănătăţii.
”Dacă companiile farmaceutice ar face o zecime din cât vorbesc am putea să realizăm ceva”, a afirmat O’Neill la un briefing ţinut la Londra, citat de Reuters.
O’Neill, fost economist-şef al Goldman Sachs, a declarat că lipsa de angajament a companiilor de medicamente îl face să credă că acum cea mai bună soluţie ar fi crearea unei companii de tip ”utilitate publică” finanţată de guvern.
Folosirea excesivă a antibioticelor poate genera dezvoltarea şi răspândirea superbacteriilor - infecţii rezistente la medicamente, care pot evita antimicrobienele destinate să le distrugă.
Analiza lui O’Neill, care a durat 18 luni şi s-a încheiat în 2016, a constatat că ameninţarea legată de rezistenţa antimicrobiană (AMR) ar putea ucide un număr suplimentar de 10 milioane de oameni pe an până în 2050 şi ar costa până la 100 trilioane de dolari dacă nu se face nimic pentru a o încetini sau opri.
Expertul consideră, însă, că firmele farmaceutice sunt reticente să investească în dezvoltarea de medicamente care nu pot fi vândute în cantităţi mari.
O’Neill a mai propus o soluţie fiscală pentru rezolvarea problemei: companiile de medicamente ar trebui să fie supuse unei suprataxe dacă decid să nu investească în cercetare-dezvoltare, pentru a aduce noi medicamente antimicrobiene eficiente pe piaţă.
Solicitată de Reuters să comenteze observaţiile lui O’Neill, Federaţia Internaţională a Producătorilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (IFPMA), care reuneşte principalii jucătorii din industria farmaceutică la nivel mondial, a comunicat că aceste propuneri sunt nişte ”visuri”.
”Mai degrabă decât să pierdem vremea după noi visuri, facem apel la rezolvarea problemei stimulentelor care au un consens larg, rapid, înainte că acesta să nu mai existe”, au precizat reprezentanţii IFPMA.
