Inflaţia ridicată a avut un impact sensibil asupra preţurilor medicamentelor, care au crescut în România cu 5,78%, în medie, în anul 2022, nivel-record al ultimilor 12 ani, arată calculele 360medical.ro pe baza datelor oficiale.
În 2021, medicamentele s-au scumpit cu 1,38%, în medie, după o creştere de 1,49% în 2020 şi de 2,53% în 2019.
Creşterea preţurilor a accelerat puternic în 2022, când s-a înregistrat un avans de 5,78% (decembrie 2022 faţă de decembrie 2021), nivel similar cu cel cumulat în precedenţii 3 ani.
În decembrie 2022, preţurile au urcat, în medie, cu 0,25% faţă de luna noiembrie, sub media lunară a ultimului an.
Totuşi, preţurile medicamentelor au crescut în 2022 într-un ritm mult mai lent decât rata anuală a inflaţiei, care a ajuns la 16,4% (decembrie 2022 faţă de decembrie 2021).
Evoluţia din 2019, 2020 şi 2021, caracterizată printr-o creştere moderată a preţurilor medii ale medicamentelor, a venit după o perioadă de opt ani în care preţurile din România au înregistrat fie creşteri modeste (de sub 0,6% într-un an), fie scăderi.
Ultimul an în care România a înregistrat o creştere semnificativă a preţurilor medicamentelor a fost 2010, când preţurile au urcat, în medie, cu 7,86% faţă de anul anterior (decembrie 2010/decembrie 2009).
Preţurile medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală sunt reglementate în România, ca şi în restul Uniunii Europene, ceea ce reduce variaţiile de costuri pe această componentă.
Creşterile de preţuri din 2019, 2020 şi 2021 au venit după două corecţii ale Catalogului naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (Canamed) – de la 1 ianuarie 2019 şi 1 iulie 2020.
Ultima corecţie a preţurilor din Canamed a intrat în vigoare la 1 martie 2022, iar preţurile sunt valabile până la 30 iunie 2023.
Preţurile maxime stabilite de minister în Canamed sunt obligatorii pentru deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă (DAPP) a medicamentelor, pentru distribuitorii angro şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente din România care au relaţii contractuale cu Ministerul Sănătăţii, cu casele de asigurări de sănătate sau cu direcţiile de sănătate publică judeţene.
