Transformarea spitalelor din România în centre Covid-19 a dus la blocarea dramatică a accesului la servicii medicale şi medicamente, astfel că pacienţii români intră şi mai bolnavi în 2021, consideră Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).
PRIMER, care reuneşte cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară, atrage atenţia asupra scăderii consumului de medicamente în volum (cutii) la nivelul spitalelor din România cu cel puţin 20% în primele 10 luni ale acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.
Reducerea rezultă din datele transmise de către Cegedim, o companie de cercetare a pieţei farmaceutice.
"An îngrozitor pentru pacienţii cronici non-Covid care au avut nevoie de asistenţă medicală spitalicească. Transformarea spitalelor în centre Covid-19 a dus la blocarea dramatică a accesului la servicii medicale şi medicamente, înregistrându-se scăderi între 30-80% faţă de 2019 în consumul din spitale. Pacienţii români intră şi mai bolnavi în 2021, şi nu se întrevede nicio şansă ca situaţia să se amelioreze", a menţionat patronatul, într-un comunicat remis 360medical.ro.
Cele mai mari scăderi în volum s-au înregistrat la nivelul produselor critice injectabile pentru pacienţii spitalizaţi: ranitidină (-81,4%), levofloxacină (-70,8%), vancomicină (-65,4%), metoclopramidă (-35,7%), lidocaină (-30,9%) şi piracetam (-30,5%).
Alte medicamente esenţiale în tratamentul spitalicesc au avut scăderi majore faţă de primele 10 luni din 2019: antibioticele injectabile au scăzut cu 41,2% (gentamicină), 36,3% (ciprofloxacină), 30% (ceftriaxonă) şi 29,6% (cefuroximă).
În acelaşi timp, consumul de metamizol şi hidrocortizon s-a redus cu 22%, iar cel al soluţiilor perfuzabile cu 26,4% (clorură de sodiu), respectiv 25,9% (glucoză). Situaţii similare de consum prăbuşit se înregistrează şi în cazul analgezicelor injectabile, a anestezicelor şi a relaxantelor musculare, potrivit patronatului.
O situaţie la fel de gravă este şi cea a medicamentelor oncologice din spitale şi ambulatorii de specialitate, al căror volum s-a redus cu peste 10%, potrivit datelor Cegedim.
Astfel, medicamente vitale pentru pacienţii cu afecţiuni oncologice au înregistrat scăderi semnificative: doxorubicină (-43,6%), gemcitabină (-37,2%), etoposid (-35,4%) şi cisplatin (-28,6%).
"Volumul medicamentelor din spitale s-a redus substanţial din cauza dificultăţilor în a accesa servicii medicale pentru pacienţii acuţi sau cronici, dar şi din teamă bolnavilor de a merge la spital, din cauza pandemiei. De asemenea, lipsa accesului la medicamente destinate utilizării în ambulatoriu pentru bolnavii cronici - sunt deja cunoscute exemple precum levotiroxina, metformină, verapamil - sau mai recent şi a unor antibiotice uzuale va genera agravarea problemelor existente de sănătate ale pacienţilor români, efectul urmând a se manifesta în următorii 4-5 ani", a declarat directorul executiv PRIMER, dr. Dragoş Damian, citat în comunicatul organizaţiei.
Patronatul avertizează că pandemia de coronavirus are deja un impact considerabil asupra stării de sănătate a pacienţilor ca urmare a neprezentării acestora în spitale sau a îngreunării accesului la servicii medicale pe fondul măsurilor luate în contextul actual.
"În 2021, ne aşteptăm la o înrăutăţire a stării generale de sănătate a populaţiei, întrucât orice întârziere a spitalizării unui pacient acut sau cronic în vederea administrării unui tratament adecvat nu face decât să îi agraveze bolile existente, necesitând astfel resurse suplimentare de sănătate”, a mai spus dr. Dragoş Damian.
PRIMER solicită autorităţilor să aloce resurse financiare importante pentru sistemul sanitar în 2021.
