O echipă de cercetători din Statele Unite şi Japonia a descoperit un nou antibiotic cu spectru larg care conţine arsenic. Noul antibiotic, numit arsinotricină, este produs în mod natural de bacterii din sol.
Rezistenţa la antibiotice este una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii publice din epoca noastră. Experţii spun că există o nevoie stringentă de antibiotice noi şi inovatoare pentru a combate dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice.
Descoperirea a fost făcută de o echipă internaţională alcătuită din cercetători de la Colegiul de Medicină din cadrul Florida International University şi de la Institutul NARO în Japonia.
”Antibioticul - arsinotricina sau AST - este produs în mod natural de anumite bacterii din sol şi este eficient împotriva multor tipuri de bacterii, ceea ce înseamnă un spectru larg. Arsinotricina este primul şi singurul antibiotic natural care conţine arsen şi avem mari speranţe în privinţa sa”, a spus Barry P. Rosen, coautor principal al studiului, citat de sciencedaily.com.
Deşi conţine arsenic, cercetătorii spun că au testat toxicitatea AST asupra celulelor sanguine umane şi au observat că nu ucide celulele umane.
”Oamenii se sperie atunci când aud cuvântul arsenic, deoarece poate fi toxic şi cancerigen, dar utilizarea arsenicilor că antimicrobieni şi agenţi anti-cancer este bine stabilită”, a mai precizat Rosen.
În 1908, Paul Erlich a câştigat Premiul Nobel pentru medicină după ce a găsit un tratament pe bază de arsenic pentru sifilis. Arsenicalele sunt încă folosite pentru a trata bolile tropicale, prevenind bolile infecţioase la păsările de curte şi ca tratament chimioterapeutic pentru leucemie.
Oamenii de ştiinţă au testat noul antibiotic şi au descoperit că acesta este foarte eficient împotriva unor bacterii dintre cele mai periculoase pentru sănătatea publică, inclusiv E. coli, care pot provoca infecţii intestinale severe, şi Enterobacter cloacae, rezistentă la carbapenem.
De asemenea, arsinotricina a acţionat şi împotriva bacteriei Mycobacterium bovis, care provoacă tuberculoza la bovine. Acest lucru sugerează potenţialul de tratare a tuberculozei umane.
Teste suplimentare vor fi necesare pentru a determina eficacitatea şi toxicitatea antibioticelor la animale şi la om.
Cercetătorii sunt acum în procesul de brevetare a descoperirii şi speră să lucreze cu industria farmaceutică pentru a dezvolta compusul într-un nou medicament - un proces lung şi costisitor, care ar putea dura chiar şi 10 ani.
Potrivit Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, aproximativ două milioane de oameni din Statele Unite sunt infectaţi cu bacterii rezistente la medicamente în fiecare an, ucigând mai mult de 23.000.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat că ”un număr din ce în ce mai mare de infecţii - cum ar fi pneumonia, tuberculoza, gonoreea şi salmoneloza - devin din ce în ce mai greu de tratat, deoarece antibioticele utilizate pentru a le trata devin mai puţîn eficiente”.
OMS a lansat recent o listă prioritară globală a agenţilor patogeni rezistenţi la antibiotice care reprezintă cea mai mare ameninţare pentru sănătatea umană.
