Medicamentele generice introduse pe piaţă în perioada 2015-2019 au adus economii de 1,7 miliarde lei îsistemului public de sănătate din Români şi au generat o creştere de 3 ori a numărului de pacienţi în aceeaşi alocare bugetară, arată un studiu de piaţă realizat de către compania IQVIA.
Studiul a fost prezentat cu ocazia unei mese rotunde organizate de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), intitulată "Medicamentele generice si biosimilare - O soluţie strategică în contextul creşterii accesului la tratament în condiţii de optimizare bugetară".
Datele prezentate de către compania IQVIA arată că 650 de medicamente generice au fost introduse în piaţa românească în perioada 2015-2019.
"Cu o cotă de piaţă de 61% în volume, medicamente generice reprezintă doar 25% din piaţa în valoare. Avand exemple din diverse arii terapeutice s-a arătat că prezenţa medicamentelor generice conduce la o scădere a preţului medicamentelor între 38% până la 81%", arată un comunicat transmis 360medical.ro.
În ceea ce priveşte piaţa medicamentelor biologice, aceasta a ajuns la 667 millioane euro în 2019, produsele biosimilare reprezentând doar 4% din valoarea totală a pieţei.
Un singur medicament biologic de referinţă a înregistrat cele mai mari vânzări în 2019, de 45 milioane euro, deşi există un medicament biosimilar disponibil, însă cu o pondere de doar 2% din valoare.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a iniţiat modificări legislative pentru stimularea prescrierii medicamentelor biosimilare în cadrul unui program pilot.
"Se aşteaptă ca rata de prescriere a medicamentelor biosimilare să atingă în următorul an un procent de 30% din numărul total de pacienţi cărora li s-a prescris tratament cu medicamente biologice", precizează comunicatul.
APMGR susţine această iniţiativă legislativă prin care se încurajează iniţierea pacienţilor noi şi schimbarea celor existenţi pe moleculele biosimilare, medicul prezentând pacientului cea mai bună opţiune atât din punct de vedere medical, cât şi financiar.
În perioada 2018-2020, măsurile de creştere a accesului medicamentului biosimilar au generat economii de aproximativ 600 milioane dolari în Germania doar pentru molecula adalimumab, calculate la preţul de catalog, fără alte discounturi, a arătat APMGR, într-o analiză a impactului absorbţiei medicamentelor biosimilare în diferite ţări ale Uniunii Europene.
Aceste optimizări bugetare sunt făcute pentru a creşte accesul pacienţilor la tratamente, a finanţa medicamentele inovative şi alte proiecte.
Un alt aspect luat în discuţie a fost cel legat de licitaţiile naţionale de achiziţie a medicamentelor. Acest sistem de achiziţii centralizate pe un termen mai lung este o practică obişnuită în toată ţările Uniunii Europene. Pe lângă achiziţia unor volume mari de medicamente la costuri reduse, se asigură şi o predictibilitate în aprovizionare şi stocuri suficiente.
"Din păcate, în metodologia licitaţiilor naţionale nu a fost luată în considerare posibilitatea apariţiei în piaţa românească a medicamentelor generice şi biosimilare pe toată perioada de desfăşurare a achiziţiilor, care ar putea genera economii suplimentare celor înregistrate în licitaţia propriu-zisă", menţionează APMGR.
Acccesul la licitaţie a medicamentelor biosimilare nou-apărute ar fi adus economii de cel putin 20% la nivel de preţ de catalog - adică 30 milioane lei doar pentru 2 molecule în 3 ani, potrivit analizei APMGR.
"Acest lucru arată necesitatea unei corecţii imediate a legislaţiei specifice licitaţiilor, prin introducerea descentrălizării procedurilor de achiziţie şi redeschiderea licitaţiilor într-un interval de 3 luni din momentul introducerii pe piaţă a primului medicament generic sau biosimilar pentru medicamentul licitat", arată documentul.
Participanţii la masa rotundă consideră că discuţiile trebuie continuate într-un stadiu mai avansat, în care toate părţile implicate vor veni cu detaliile tehnice necesare modificării cadrului legislativ de creştere a accesului medicamentelor generice şi biosimilare, astfel încât pacienţii să aibă la dispoziţie cât mai multe soluţii terapeutice de calitate, eficiente şi sigure.
La masa rotundă au participat precum dr. Adela Cojan, preşedinte CNAS, dr. Andrei Baciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, Sorin Lungu, director în cadrul Consiliului Concurenţei, dr. Nicolae Fotin, consilier pe teme de sănătate al vicepremierului, dr. Simona Bădoi, şef direcţie proceduri europene în cadrul ANMDMR, şi Roxana Petrescu, director în cadrul Ministerului Finanţelor.
