Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului modificarea taxei clawback, pe motiv că, în forma actuală, companiile care produc medicamente în România sunt favorizate în raport cu producătorii care fabrică în alte state membre ale Uniunii Europene, ceea ce este interzis de legislaţia europeană. Pentru a răspunde solicitării, Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de lege pentru conformarea la legislaţia europeană.
Taxa clawback a fost introdusă în 2011 pentru companiile producătoare de medicamente. În 2020, Parlamentul a votat o lege care a introdus 3 praguri ale taxei clawback: 15% pentru medicamentele produse pe linii de fabricaţie din România, 25% pentru medicamentele inovative şi 20% pentru cele generice şi biosimilare.
Însă Comisia Europeană a solicitat modificarea taxei clawback pentru companiile care produc în România, care sunt favorizaţi în raport cu cei din alte state europene printr-un nivel mai scăzut al taxei.
“În urma reuniunilor desfăşurate sub coordonarea Ministerul Afacerilor Externe, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, s-a stabilit că nu există argumente ce ar putea fi invocate care să conducă la identificarea unor justificări plauzibile pentru măsura considerată discriminatorie în lumina art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene”, arată autorii proiectului de act normativ, în nota de fundamentare.
În noul proiect de lege, care modifică şi completează Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 77/2011 (care a introdus taxa clawback), Ministerul Sănătăţii propune doar două niveluri ale taxei clawback: 15% pentru medicamentele generice şi 25% pentru medicamentele inovative, indiferent de origine (produse în România sau în alt stat).
Măsura urmează să se aplice începând cu trimestrul III al anului 2023 şi va avea un impact bugetar, de scădere a încasărilor, estimat la 46,7 milioane lei în fiecare trimestru.
“Apreciem că măsura (...) răspunde criticilor formulate de Comisia Europeană, rezultând aplicarea unui regim unitar atât pentru produsele fabricate în România, cât şi pentru cele care provin din celelalte state membre”, mai arată nota de fundamentare.
