Un studiu internaţional de amploare furnizează cele mai solide dovezi de până acum privind opţiunile terapeutice pentru durerea neuropată - o afecţiune cronică ce este cauzată de disfuncţii ale sistemului nervos, având o incidenţă estimată la nivel mondial de până la 10%.
Cercetarea a analizat peste 300 de studii clinice, implicând aproape 50.000 de adulţi. Cercetătorii au elaborat şi recomandări destinate medicilor, evidenţiind intervenţii terapeutice cu beneficii dovedite şi pe cele a căror eficacitate nu a fost clar demonstrată.
Studiul internaţional, condus de cercetători de la Neuroscience Research Australia (NeuRA), a evaluat atât tratamente medicamentoase, cât şi terapii prin stimulare nervoasă, oferind recomandări actualizate, bazate pe dovezi pentru gestionarea eficientă a durerii neuropate.
În Australia, aproximativ una din zece persoane trăieşte cu durere neuropată. Afecţiuni precum neuropatia periferică diabetică, nevralgia postherpetică sau durerea indusă de chimioterapie afectează sever calitatea vieţii şi presupun o povară socială şi economică semnificativă, potrivit autorilor studiului.
Cercetarea a analizat dovezile privind toate tratamentele medicamentoase şi de stimulare nervoasă, luând în considerare eficienţa, siguranţa, costurile, accesibilitatea şi perspectiva pacienţilor.
Raportul a clasificat tratamentele ca fiind de primă linie, precum şi terapii de linia a doua şi a treia.
Trei clase de medicamente au fost recomandate ca primă linie de tratament. Acestea sunt liganzii alfa-2-delta (precum pregabalin şi gabapentin), inhibitorii recaptării serotoninei şi noradrenalinei (duloxetină), şi antidepresivele triciclice (amitriptilină).
Potrivit autorilor, aceste medicamente prezintă beneficii modeste şi impun o selecţie riguroasă a pacienţilor, precum şi o supraveghere clinică permanentă.
De asemenea, cercetătorii au inclus plasturii cu capsaicină şi lidocaină, dar şi crema cu capsaicină, ca terapii de linia a doua. Acestea, deşi au un impact redus asupra durerii, sunt sigure, bine tolerate şi potrivite în special pentru pacienţii în vârstă sau cei care urmează tratamente multiple.
Pentru prima dată, ghidul actualizat include şi o recomandare pentru stimularea magnetică transcraniană repetitivă (rTMS) - un dispozitiv de stimulare cerebrală neinvaziv - pentru anumite categorii de pacienţi.
Pentru unele tratamente, dovezile au fost considerate insuficiente, iar pentru altele au fost emise recomandări negative.
Cercetătorii nu au găsit suficiente dovezi pentru a susţine sau a respinge utilizarea unor tratamente precum inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (escitalopram), antagoniştii receptorilor NMDA - receptorul N-metil-D-aspartat - (ketamină) sau stimularea măduvei spinării cu dispozitive implantabile.
„Am recomandat împotriva utilizării produselor pe bază de canabis, deoarece s-au dovedit ineficiente”, a declarat Michael Ferraro, cercetător la Center for Pain IMPACT, NeuRA, şi doctorand la School of Health Sciences UNSW, citat într-un comunicat.
Tratamente centrate pe pacient
Durerea neuropată afectează diferit fiecare persoană, de aceea ghidul susţine furnizarea unei îngrijiri centrate pe pacient, care ia în calcul nevoile şi preferinţele individuale.
„Alegerea tratamentului depinde de eficienţă, siguranţă, accesibilitate, comorbidităţi şi interacţiunea cu alte medicamente”, notează autorii studiului.
International Association for the Study of Pain Neuropathic Pain Special Interest Group a publicat primele sale ghiduri în 2007, cu ultima actualizare în 2015. Autorii precizează că versiunile viitoare ar putea pune accent pe intervenţii care nu implică tratament medicamentos ori intervenţii chirurgicale.
„Este necesară generarea de dovezi solide privind eficienţa tratamentelor nefarmacologice, precum exerciţiul fizic, care ar trebui să constituie o direcţie prioritară pentru cercetările viitoare”, a precizat Ferraro.
Recomandările se adresează unei game largi de profesionişti din domeniul sănătăţii, inclusiv medici de familie şi specialişti.
Raportul complet a fost publicat miercuri şi va fi prezentat în numărul din luna mai al revistei The Lancet Neurology.
