Principalele asociaţii care reprezintă producătorii de medicamente prezenţi pe piaţa din România propun guvernului şi partidelor politice plafonarea taxei clawback la 20% pentru medicamentele generice şi la 25% pentru inovative, o variantă de lucru deja agreată în cadrul unei comisii inter-ministeriale.
Propunerea a fost transmisă de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG), care consideră că stoparea creşterii taxei clawback este o primă măsură pentru normalizarea accesului pacienţilor la medicamente.
UPDATE:Ulterior, şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) a anunţat că susţine poziţia comună a celor trei asociaţii – APMGR, ARPIM, LAWG. Astfel, soluţia de plafonare a taxei clawback la 20% pentru medicamentele generice, respectiv 25% pentru inovative este aliniată între toţi jucărorii din domeniul industriei farmaceutice.
“Fiscalitatea dublă aplicată fabricilor din România – 30% taxa clawback pe venituri şi 16% impozit pe profit – a făcut ca medicamentele fabricate în ţară să fie nerentabile şi a frânat investiţii capitale de sute de mii de euro. A venit momentul ca politicienii să lase la o parte disputele şi să accepte formula de plafonare 20%/25% propusă de industrie, dacă se gândesc într-adevăr la un acces sustenabil al pacienţilor la toate tipurile de tratamente”, a declarat directorul executiv al PRIMER, Dragoş Damian.
"Asociaţiile industriei farmaceutice solicită accelerarea eforturilor depuse de către Guvernul Orban şi susţinere din partea tuturor partidelor politice parlamentare pentru rezolvarea crizei medicamentelor din România şi pentru asigurarea accesului pacienţilor români la tratamentele de care au nevoie", se arată într-un comunicat remis 360medical.ro.
Astfel, asociaţiile susţin plafonarea taxei clawback la 20% pentru medicamentele generice, respectiv 25% pentru inovative, această variantă de lucru fiind deja agreată în cadrul comisiei inter-ministeriale pentru revizuirea taxei clawback.
360medical.ro a prezentat, în exclusivitate, informaţia că nivelul taxei clawback impuse producătorilor de medicamente a fost calculată la nivelul de 27,65% pentru ultimul trimestru al anului trecut de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în creştere faţă de nivelul din trimestrul anterior (când a fost de 26,49%).
Asociaţiile industriei fac apel pentru măsuri urgente în acest sens, fără a fi blocate de situaţia politică actuală, şi solicită sprijin partidelor politice pentru implementarea acestei soluţii.
"APMGR solicită tuturor partidelor politice parlamentare să sprijine Guvernul în stoparea creşterii taxei clawback şi în implementarea măsurii de clawback diferenţiat şi plafonat la 20% pentru medicamentele generice şi 25% pentru medicamentele inovative, măsură menţionată în Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.85/2019 pentru completarea OUG nr.77/2011 aflat în procedură de aprobare parlamentară", a declarat preşedinte APMGR, Adrian Grecu.
Asociaţiile subliniază că este nevoie de o decizie conjugată şi de asumarea responsabilităţii la nivel politic pentru rezolvarea acestei "situaţii fără precedent în Europa".
"Suntem singura ţară care penalizează doar industria farmaceutică prin o suprataxă lipsită de predictibilitate, care a ajuns astazi la nivelul de 27,65% şi continuă să crească de la un trimestru la altul. Ne bucură faptul că toate părţile implicate sunt aliniate asupra soluţiei, de altfel singura variantă viabilă de luat în calcul, şi solicităm un consens şi la nivel politic pentru o implementare cât mai rapidă”, a menţionat preşedintele ARPIM, Alina Culcea.
Comisia inter-ministerială pentru revizuirea taxei clawback a fost formată anul trecut prin decizia premierului Ludovic Orban, fiind organizată sub conducerea Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Sănătăţii.
Structura are scopul de a aduce la aceeaşi masă industria şi autorităţile pentru identificarea prin dialog a celor mai bune soluţii de stopare a crizei medicamentelor şi, implicit, de limitare a creşterii taxei clawback.
Potrivit asociaţiilor, obiectivul comun identificat este adoptarea unei formule noi de calcul a taxei clawback, care va permite reducerea timpului de introducere a unor terapii noi inovatoare, cât şi stoparea retragerii din România a medicamentelor generice esenţiale.
Reprezentanţii producătorilor de medicamente consideră esenţială susţinerea Parlamentului pentru o astfel de măsură, "pentru a evita o accentuare a crizei medicamentelor, care are un risc crescut de impact social şi contribuie la afectarea drepturilor pacienţilor români de a avea acces la medicamente".
În lipsa aplicării unor măsuri, medicamentele vor continua să fie retrase din piaţă, iar alternativele terapeutice vor ajunge în piaţă la costuri mult mai mari, creând un dezechilibru major al bugetului de medicamente, al mediului de operare şi al balanţei comerţului exterior, potrivit asociaţiilor.
În absenţa acestei măsuri de plafonare, taxa clawback va urca la 31%-32% din valoarea compensată a medicamentelor în primul trimestru din 2020, estimează asociaţiile menţionate.
