Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezităţii, marcată în întreaga lume pe data de 4 martie, promovează conştientizarea privind problemele determinate de obezitate, necesitatea adoptării unui stil de viaţă sănătos, precum şi acţiunile necesare pentru combaterea obezităţii.
Obezitatea este o boală cronică asociată cu peste 200 de afecţiuni medicale şi este caracterizată prin creşterea greutăţii corporale pe seama ţesutului adipos, definită printr-o valoare a indicelui de masă corporală mai mare sau egal cu 30 kg/m2 . Obezitatea are consecinţe importante asupra calităţii vieţii în general, cu impact asupra incidenţei, prevalenţei şi mortalităţii prin boli asociate, precum cele cardiovasculare, endocrine şi a unor forme de cancer. Astfel, 44% din cazurile de diabet zaharat tip 2, 23% din afecţiunile cardiace ischemice şi între 7% – 41% din unele forme de cancer, sunt atribuite excesului în greutate şi obezităţii[1].
Excesul de greutate şi obezitatea se numără printre principalele cauze de deces şi dizabilitate în Regiunea Europeană, estimările recente sugerând că acestea cauzează peste 1,2 milioane de decese anuale, reprezentând peste 13% din mortalitatea total[2].
La nivel global:
- În anul 2022, 1 din 8 persoane din lume trăia cu obezitate;
- Obezitatea la nivel mondial la adulţi s-a dublat din anul 1990, iar în rândul adolescenţilor s-a mărit de patru ori;
- În anul 2022, 2,5 miliarde de adulţi (cu vârsta de 18 ani şi peste) erau supraponderali. Dintre aceştia, 890 de milioane trăiau cu obezitate;
- În anul 2022, 43% dintre adulţii cu vârsta de 18 ani şi peste erau supraponderali şi 16% trăiau cu obezitate;
- În anul 2022, 37 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani erau supraponderali;
- Peste 390 de milioane de copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 5 şi 19 ani erau supraponderali în anul 2022, 160 de milioane având obezitate[3].
Estimări:
- creştere de 100% – obezitatea infantilă va creşte cu 100% în perioada dintre 2020 şi 20359;
- 1 din 4 –oameni vor trăi cu obezitate până în 2035 9.
În Europa:
Conform WHO European Regional Obesity Report 2022[4], excesul de greutate şi obezitate afectează:
- 60% din populaţia adultă a Europei,
- 7,9% copii cu vârsta de până la 5 ani,
- 1 din 3 copii de vârstă şcolară.
În România:
- 2 din 100 de persoane se aflau în evidenţă medicală cu diagnosticul de obezitate în anul 2022. În ceea ce priveşte înregistrarea cazurilor noi de boală, în anul 2022, cele mai multe cazuri noi de obezitate s-au înregistrat pentru genul feminin şi în mediul urban.[5]
- 5 din 10 persoane adulte declarau că sunt supraponderale sau obeze[6], conform studiului Institutului Naţional de Statistică, din anul 2019.
- În România, conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2022, peste 62% dintre persoane erau supraponderale sau sufereau de obezitate, iar peste 18% dintre copii sufereau de obezitate.[7]
- Studiul HBSC arată că aproximativ 22% dintre băieţii şi 14% dintre fetele de 11-15 ani sunt supraponderali sau suferî de obezitate.
- Studiul ’’European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI)’’ relevă o rată de obezitate si exces de greutate de 32% la băieţi şi 28% la fete la grupa de vârstă cuprinsă între 7-9 ani.[7]
Tema din acest an „Schimbarea sistemelor, vieţi mai sănătoaseʺ, pune în lumină problemele sistemice care contribuie la apariţia şi prevalenţa crescută a obezităţii. Împreună, punând în centrul atenţiei persoanele care trăiesc cu obezitate şi reunind guvernele, profesioniştii din domeniul sănătăţii, autorităţile de reglementare şi publicul, putem transforma sistemele şi construi un viitor mai sănătos pentru toţi, oriunde în lume.9
De prea mult timp, obezitatea a fost privită dintr-o perspectivă limitată, responsabilitatea fiind adesea plasată asupra indivizilor. Însă, realitatea este mult mai complexă. Sistemele disfuncţionale – de sănătate, alimentaţie, reglementare, guvernare şi chiar planificare urbană – contribuie la creşterea alarmantă a ratei obezităţii la nivel global. 9
Aceste sisteme influenţează mediile în care trăim, alimentele pe care le consumăm şi îngrijirea pe care o primim, perpetuând obezitatea ca o boală cronică şi un factor de risc pentru apariţia altor afecţiuni, cum ar fi bolile de inimă, diabetul şi cancerul, etc.[8]
[1]https://woday.eu/resources/messaging-pack/
[2]https://news.un.org/en/story/2023/05/1136547
[3]https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight
[4]WHO European Regional Obesity Report 2022 https://www.who.int/europe/publications/i/item/9789289057738
[5]Centrul Naţional de Statistică în Sănătate Publică, Institutul Naţional de Sănătate Publică, 2023
[6]https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/starea_de_sanatate_a_populatiei_din_romania_2019.pdf
[8] WOF-Missing-the-2025-Global-Targets-Romania PDF (www.worldobesityday.org)
[9] https://www.worldobesityday.org/
Obesity in the WHO European region factsheet
