Boala cardiovasculară (BCV) continuă să rămână principala cauză de morbiditate şi mortalitate în lume.
Decesele cauzate de BCV rămân alarmant de ridicate şi se estimează că în 2030 vor atinge cifra de 23 de milioane, deşi ratele generale ale mortalităţii s-au redus în ultimele decenii.[1]
Grupul bolilor cardiovasculare includ afecţiuni ale inimii, boala vasculară cerebrală şi boli ale aparatului circulator.[2]
Acestea cuprind toate bolile inimii şi ale sistemului circulator, incluzând hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficienţa cardiacă şi accidentul vascular cerebral.
Factorii de risc cardiovascular sunt multipli şi se pot împărţi în doua categorii: neinfluenţabili şi influenţabili.
Primii includ, genul, vârsta, poziţia socioeconomică, factorii de mediu şi antecedentele familiale ale bolii.
Factorii de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare includ hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea, hipercolesterolemia, consumul de tutun şi produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viaţă sedentar, consumul dăunător de alcool şi alimentaţia nesănătoasă.
De asemenea, prezenţa hipertensiunii arteriale reprezintă un factor de risc pentru apariţia accidentului vascular cerebral, infarctului miocardic, etc. [3],[4]
Situaţia bolilor cardiovasculare:
- Conform datelor Societatii Europene de Cardiologie în anul 2019, s-a estimat că sunt aproximativ 113 milioane persoane care trăiesc cu boli cardiovasculare. În România, conform datelor medicilor de familie 1 din 4 persoane, deci peste 4 milioane de români, se aflau în evidenţă cu o boală cardiovasculară.
- Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în UE. În 2020 au existat 1,7 milioane decese cauzate de bolile sistemului circulator, un procent echivalent cu 32,7% din totalul deceselor. În România 1 din 2 persoane au decedat printr-o afecţiune cardiovasculară, reprezentând un procent de 52%, aproape dublu faţă de ponderea la nivelul UE:
- Ratele standardizate ale mortalităţii prin boli cardiovasculare în România sunt de două ori şi jumătate mai mari decât media europeană [5];
- Boala ischemică cardiacă şi accidentul vascular cerebral ocupa primele doua locuri în ierarhia afecţiunilor care generează dizabilitate şi deces prematur penru români;
- În România, ratele mortalităţii prin accident vascular cerebral au fost de trei până la patru ori mai mari decât media UE 12 ;
- În România, factorii de risc pentru bolile cardiovasculare sunt la valori mari, astfel: consum redus de fructe şi legume= 98%, activitate fizică inadecavată= 92%, suprapondere şi obezitate= 59%, colesterol crescut= 55%, consum episodic abuziv de alcool= 35%, fumat= 19%, Hipertensiune arterială= 16%, valori crescute ale glicemiei= 15%.
S-a dovedit faptul că, prin renunţarea la fumat, reducerea cantităţii de sare, consumul mai mare al fructelor şi legumelor, activitatea fizică regulată şi evitarea consumului excesiv de alcool se reduce riscul apariţiei de boli cardiovasculare.
Politicile de sănătate, precum şi identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular sunt esenţiale.
Astfel, decesele premature prin boli cardiovasculare ar putea fi prevenite.[6]
De asemenea, identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular permite un tratament adecvat precoce.
De aceea, cunoaşterea factorilor de risc şi ale parametrilor relevanţi pentru boala cardiovasculară poate contribui la prevenirea iniţierii procesului patologic şi severităţii bolii.
În acest context, în luna decembrie se derulează la nivel naţional, sub sloganul „Dăruiţi o inimă sănătoasă celor dragi! Cunoaşteţi-vă riscul şi preveniţi apariţia bolilor cardiovasculare!”, campania privind prevenţia bolilor cardiovasculare – “Inimi în dar”.
Scopul acestei campanii este informarea adulţilor cu privire la factorii de risc cardiovascular şi efectele acestora asupra sănătăţii în vederea creării unor comportamente sănătoase.
Obiectivele campaniei sunt:
- Înţelegerea faptului că la nivel populaţional riscul cardiovascular este unul foarte crescut. Românii au un risc mare de îmbolnăvire prin boala cardiovasculară, risc mare de deces şi factori de risc nefavorabili foarte frecvenţi;
- Creşterea nivelului de informare şi conştientizare al adulţilor cu privire la factorii de risc cardiovascular şi necesitatea controlului şi reducerii acestora;
- Creşterea nivelului de informare conştientizare al pacienţilor cu boala cardiovasculară cu privire la importanţa parametrilor care reflectă factorii de risc cardiovascular şi importanţa respectării recomandărilor şi tratamentului prescris de medic.
[1] Fawzy A M , Lip G, Cardiovascular disease prevention: Risk factor modification at the heart of the matter The Lancet Regional Health – Western Pacific, 17, 2021
[2]European Society of Cardiology: Cardiovascular disease statistics 2021, European Heart Journal (2022) 43, 716–799
[3] HEARTS technical package for cardiovascular disease management in primary health care: risk based CVD management, World Health Organization 2020
[4] Dipannita Adhikary , Shanto Barman , Redoy Ranjan , Hana Stone , A Systematic Review of Major Cardiovascular Risk
Factors: A Growing Global Health Concern, DOI: 10.7759/cureus.30119
[5] https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/HLTH_CD_ASDR2__custom_7765489/default/table
[6] https://www.who.int/health-topics/cardiovascular-diseases#tab=tab_1
