În condiţiile în care cancerul pulmonar este o cursă contra cronometru şi peste 11.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu această boală, majoritatea în stadii avansate, diagnosticarea precoce şi reducerea timpilor de aşteptare până la iniţierea tratamentului sunt imperative pentru îmbunătăţirea ratelor de supravieţuire. Acestea au fost cele mai dezbătute aspecte în cadrul conferinţei online Cancerul Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România, organizată de Centrul pentru Inovaţie în Medicină şi MSD România, fiind şi două dintre cele mai importante concluzii reliefate de studiul efectuat de The Economist Intelligence Unit (EIU) pe tema politicilor publice legate de cancerul pulmonar în 27 de ţări europene.
În ceea ce priveşte managementul optim al cancerului pulmonar, România trebuie să acţioneze rapid în direcţia implementării unui Plan Naţional de Control al Cancerului, a unui ghid de tratament care să includă un traseu clar al pacientului, de la medicul de familie către un consult de specialitate, cu intervale de timp şi indicatori de calitate, facilitând astfel accesul rapid la o echipa multidisciplinară de medici specialişti, precum şi să asigure o finanţare corectă şi sustenabilă a îngrijirii pacienţilor cu cancer pulmonar. Medicii oncologi prezenţi la eveniment, reprezentanţii autorităţilor şi ai asociaţiilor de pacienţi au dezbătut recomandările studiului EIU “BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa” şi au confirmat necesitatea implementării acestora, extinzând lista de oportunităţi şi recomandări pentru reducere la jumătate a timpului petrecut de pacient de la suspiciunea diagnostică la tratament:
- ghiduri multidisciplinare, concentrate pe oportunitatea de a accelera obţinerea unui diagnostic rapid şi sistemul de îndrumare către servicii de asistenţă medicală secundară, terţiară şi/sau paliativă.
- introducerea screening-ului pulmonar (low dose CT) pentru populaţia la risc
- extinderea posibilităţii de a recomanda efectuarea investigaţiilor imagistice (computer tomograf pentru patologia toracică, RMN cerebral) la nivelul medicilor de familie, atunci când există suspiciune de cancer pulmonar
- dotarea unităţilor medicale cu aparatura necesară diagnosticării şi tratării cancerului pulmonar, îmbunătăţirea infrastructurii
- crearea unor centre comprehensive de diagnostic şi tratament, eventual dedicate cancerului pulmonar, în cadrul cărora să se poată efectua toate investigaţiile necesare (Centre de Excelenţă)
- unificarea testării biomarkerilor specifici cancerului pulmonar
- introducerea serviciului de navigare a pacientului în sistemul de sănătate la nivelul unităţii medicale, adresând astfel problematica pacienţilor care se pierd în sistem în perioada dintre confirmarea diagnosticului şi iniţierea tratamentului
- eliminarea birocraţiei şi simplificarea proceduri de achiziţie în spitale
- existenţa unui bord multidisciplinar de medici - oncolog, chirurg, radioterapeut etc. - în stabilirea conduitei terapeutice adaptata fiecărui pacient
- creşterea numărului de medici specialişti implicaţi în managementul cancerului pulmonar: medici pneumologi cu competenţă în bronhoscopie/endoscopie bronşică, medici oncologi, specialişti care pot realiza puncţii-biopsii
- implementarea unui registru naţional de cancer
“Rata de supravieţuire în cancerul pulmonar în România este mult mai mică decât în alte ţări din varii motive şi bariere, ce se găsesc de la diagnostic până la momentul de iniţiere al tratamentului. Astfel, rămâne o prioritate strategică pentru ţara noastră să avem un plan de cancer şi de control al cancerului, funcţional şi de un ghid de tratament, ce include fiecare etapă pe care trebuie să o urmeze pacientul de la screening până la tratament şi îngrijire paliativă şă să fie aliniat cu ghidurile europene. Există ţări precum Austria, Olanda, Norvegia, Suedia, Maria Britanie care au în cadrul ghidului de tratament inclusiv teste privind diagnosticul rapid şi posibilitatea de a testa pacientul atunci când există o suspiciune prin screening atât radiologic, cât şi prin screening imagistic computerizat. De asemenea, în acest ghid trebuie să avem în vedere şi îngrijirea secundară şi terţiară a pacientului”, spune Dr Dana-Lucia Stănculeanu, Preşedintele Comitetului Director al Societăţii Naţionale de Oncologie Medicală din România. “În ceea ce priveşte terapia personalizată, trebuie să ţinem cont de biomarkeri. Stabilirea conduitei terapeutice trebuie să se realizeze în cadrul unui tumor board. Ar fi important ca statul sau casa de asigurări să intervină pentru a crea un sistem prin care să existe o testare uniformă, cu centre bine definite, acreditate, în care pacienţii să beneficieze de absolut toate testările pentru a putea primi o terapie personalizată”, a adăugat Dr. Dana-Lucia Stănculeanu.
Studiul EIU ne arată că, din cele 27 de ţări participante, 15% (respectiv 4 ţări) nu au un plan de control al cancerului, printre acestea numărându-se şi România. Doar Polonia a dezvoltat un plan specific pentru prevenţia şi tratamentul cancerului pulmonar, model pe care România ar putea să îl urmeze.
“În timp ce întreaga Europă este de acord cu adoptarea unui Plan European pentru Cancer, acest studiu atrage atenţia asupra problemelor specifice la nivelul fiecărei ţări, legate de managementul şi controlul cancerului pulmonar. Atât studiul EIU, cât şi specialiştii în domeniul sănătăţii din România ne arată ce trebuie îmbunătăţit în cadrul sistemului pentru a prelungi viaţa pacienţilor cu cancer pulmonar şi care sunt soluţiile ce ar putea fi adoptate. Pandemia de Covid-19, a amplificat problemele sistemice la nivel de acces rapid la diagnostic şi tratament pentru pacienţii oncologici, iar acum România se află într-un moment de răscruce şi trebuie să acţioneze rapid în direcţia implementării unui plan de control al cancerului şi a prioritizării a cancerului pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în rândul bărbaţilor şi cu cea mai ridicată rată de mortalitate”, spune Nicolas Renard, Managing Director MSD România.
“Pentru a îmbunătăţi politicile publice în domeniul cancerului pulmonar, România are acum acces, prin studiul EIU, la o serie de modele de bună practică la nivel European”, spune Dr. Marius Geanta, Preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină. “În domeniul prioritizării pacienţilor suspecţi de cancer pulmonar şi a trimiterii lor în regim de urgenţă către un consult de specialitate pentru testare în vederea obţinerii unui diagnostic, acolo unde România este deficitară, putem cu siguranţă să ne uităm la ţări precum Marea Britanie. Acolo a fost introdus un Standard de diagnosticare mai rapidă care garantează faptul că toţi pacienţii cu suspiciune de cancer trimişi pentru investigaţii către medicul specialist vor afla, în termen de 28 de zile, dacă au sau nu un diagnostic de cancer”, mai spune Marius Geantă.
DESPRE STUDIU
Studiul “BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa” este compus din mai mulţi indicatori, fiecare dintre cele 27 ţări fiind evaluate pentru progresele realizate în domeniul politicilor publice privind prevenţia şi tratamentul cancerului pulmonar. Indicatorii sunt grupaţi în cinci domenii diferite - conştientizare, prevenţie, screening, diagnostic, tratament şi îngrijire, fiecare ţară analizată primind un scor pentru fiecare indicator. Rezultatele studiului sunt menite să sprijine decidenţii politici şi să le ofere acestora o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea politicilor publice. Una dintre concluziile acestei prime faze a studiului o reprezintă faptul că ţările cu o evoluţie semnificativă în domeniul politicilor publice au înregistrat progrese rapide în diagnosticarea pacienţilor suspecţi de cancer pulmonar. Studiul a analizat 17 indicatori de performanţă în 27 de ţări: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Israel, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie. Rezultatele finale, împreună cu o analiză complete a lor, sunt aşteptate în vara acestui an. Această analiză comparative desfăşurată de The Economist Intelligence Unit este susţinută de MSD, dar deciziile editoriale reprezintă responsabilitatea exclusivă a EIU.
Despre MSD
De peste un secol, MSD este lider al industriei farmaceutice la nivel mondial, descoperind medicamente şi vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii. Prin medicamentele noastre pe bază de prescripţie, vaccinuri, terapii biologice şi produse pentru sănătatea animalelor, colaborăm cu clienţii noştri şi operăm în peste 140 de ţări pentru a furniza soluţii inovatoare. În plus, ne dovedim angajamentul faţă de îmbunătăţirea accesului la servicii medicale prin politici, programe şi parteneriate cuprinzătoare. Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea şi tratarea bolilor care ameninţă oamenii şi comunităţile din întreaga lume, incluzând aici cancerul, bolile cardiometabolice, tot mai numeroasele zoonoze, boala Alzheimer şi bolile infecţioase, între care HIV şi Ebola. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.msd.com.
