Infecţiile rezistente la antibiotice au ucis peste 1,2 milioane de oameni în 2019 şi au devenit una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial.[1] Specialiştii estimează că impactul negativ al rezistenţei la antibiotice se adânceşte odată cu pandemia de COVID-19 şi cu folosirea necorespunzătoare, în multe cazuri, a antibioticelor pentru tratarea acestei infecţii.
Parteneriatul Global pentru Infecţii Respiratorii (GRIP), convocat şi susţinut de Reckitt, reuneşte experţi din 11 ţări care lucrează continuu de aproximativ 10 ani pentru a schimba paradigma utilizării necorespunzătoare a antibioticelor, prin promovarea conştientizării şi pledând pentru alternative de ameliorare simptomatică în infecţiile căilor respiratorii superioare (ICRS), astfel transformând în mod pozitiv comportamentul consumatorilor. În perioada 23-24 mai, GRIP îşi va desfăşura întâlnirea anuală la Bucureşti, reunind experţi la nivel global şi la nivel naţional. România este reprezentată la această întâlnire de Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General al Societăţii Române de Rinologie, Dr. Adriana Antohe şi Dr. Gabriela Comisel, reprezentanţi ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, Farm. Anca Crupariu, reprezentant al Colegiului Farmaciştilor şi de Conf. Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.
Obiectivele întâlnirii sunt: a reflecta asupra progreselor recente ale rezistenţei antimicrobiene (AMR) pentru a formula noi abordări GRIP, a împărtăşi experienţa locală şi învăţăturile despre iniţiative de succes pentru combaterea AMR, a crea resurse noi pentru pacienţi şi medici, luând în considerare principiile alfabetizării în domeniul sănătăţii.
Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieţi, au scurtat durata suferinţelor prin infecţii şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariţia unor sechele ale infecţiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea neadecvată a lor a dus la creşterea alarmantă a rezistenţei la aceste medicamente. Experţii la nivel mondial atrag atenţia că, fără acţiuni constante de conştientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecţiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii[2].
“Bazându-se pe capitalul intelectual al membrilor săi şi pe resursele bazate pe dovezi pentru managementul simptomatic al infecţiilor acute ale tractului respirator, Parteneriatul Global pentru Infecţii Respiratorii (GRIP) are o poziţie unică pentru promovarea celor mai bune practici în managementul clinic al COVID-19 non-sever, autoîngrijire şi administrarea de antimicrobiene în general”, a declarat Prof. Sabiha Essack, membru GRIP, care va fi prezent şi la Bucureşti.
Conform datelor Eurostat, România se află pe ultimele locuri ale clasamentului în ceea ce priveşte consultul medical înainte de utilizarea antibioticului şi pe ultimul loc în ceea ce priveşte cunoştinţele generale ale populaţiei despre utilizarea antibioticelor[3]. Datele comparate despre consumul de antibiotice (2018) în România şi Uniunea Europeană, publicate de Eurostat şi evaluate în cadrul unui studiu al Societăţii Române de Rinologie şi al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, sunt îngrijorătoare şi relevă că o treime dintre români folosesc în continuare antibiotice în mod necorespunzător, pentru simple răceli sau durere în gât. Infecţiile cu germeni multirezistenţi reprezintă o provocare majoră pentru toate sistemele de sănătate şi specific pentru sistemul de sănătate şi spitalele din România.
“Ne bucură faptul că această întâlnire are loc în România, o ţară care se află la coada clasamentelor privind un consum responsabil de antibiotice. Este nevoie să fim parte din acţiunile globale şi să învăţăm din experienţa altor state care sunt mult mai avansate în a îndeplini dezideratele OMS în domeniul combaterii AMR”, a declarat Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General al Societăţii Române de Rinologie.
“Avem nevoie de noi resurse pentru educarea medicilor, farmaciştilor şi în primul rând pentru educarea pacienţilor. Sunt multe situaţii în care pacienţii insistă să primească antibiotic chiar şi pentru o simplă răceală. Este îngrijorător şi doar cu eforturi majore din partea tuturor celor implicaţi în domeniul sănătăţii putem reuşi o schimbare de paradigmă şi comportament”, a declarat Dr. Adriana Antohe, membru al grupului RespiRo al SNMF.
În 2021, Societatea Română de Rinologie şi Societatea Naţională de Medicina Familiei au lansat la nivel naţional Coaliţia AMR 2050, o iniţiativă având ca obiectiv conştientizarea şi informarea publicului larg şi medicilor cu privire la rezistenţa antimicrobiană. Persoane publice şi formatori de opinie în social media precum Ela Crăciun, Dr. Mihail Pautov, Simona Gherghe, Laura Cosoi, Andreea Bănică s-au alăturat campaniei, lansând un manifest online pentru utilizarea responsabilă a antibioticelor[4].
Cele două Societăţi medicale care au iniţiat campania îşi propun atragerea în campanie a unor noi parteneri de alte specialităţi medicale şi reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi dezvoltarea unor ghiduri de bună practică medicală pentru recomandarea şi administrarea de antibiotice.
[1] Lancet 2022; published online Jan 20. https://doi.org/10.1016/ S0140-6736(21)02724-0
[2] https://www.who.int/news/item/29-04-2019-new-report-calls-for-urgent-action-to-avert-antimicrobial-resistance-crisis
[3] https://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/2025-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectiile-asociate-asistentei-medicale-romania-2018/file
[4] https://www.facebook.com/hashtag/amr2050
