Impactul bullying-ului şi cyberbulling-ul asupra sănătăţii mintale a copiilor şi rolul crucial al părinţilor în prevenţie. Unul din 3 copii la nivel global e victimă. În România, fiecare al doilea copil e abuzat fizic sau emoţional

Impactul bullying-ului şi cyberbulling-ul asupra sănătăţii mintale a copiilor şi rolul crucial al părinţilor în prevenţie. Unul din 3 copii la nivel global e victimă. În România, fiecare al doilea copil e abuzat fizic sau emoţional

Bullying-ul în rândul copiilor reprezintă o problemă majoră care afectează sănătatea mintală a generaţiilor viitoare. Studiile recente arată că expunerea la agresiuni verbale, fizice sau online poate avea consecinţe grave asupra dezvoltării psihologice şi emoţionale a copiilor, conducând adesea la anxietate, depresie şi chiar tentative de suicid.

Conform unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), aproximativ 1 din 3 copii la nivel global a raportat că a fost victima bullying-ului în cadrul şcolar. În România, cifrele sunt şi mai  alarmante. Un raport al organizaţiei Salvaţi Copiii din 2023 indică faptul că 1 din 2 copii a fost victimă a bullying-ului, iar 4 din 5 elevi au asistat la astfel de comportamente în şcolile lor. Pe lângă aceste date, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a constatat în 2024 că 1 din 6 copii de vârstă şcolară experimentează cyberbullying, ceea ce amplifică riscul apariţiei problemelor de sănătate mintală precum anxietatea şi depresia

În luna în care marcăm Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale (10 octombrie), psihologul Bogdan Stoian a realizat o radiografie a impactului pe care bullying-ul şi cyberbulling-ul îl au asupra dezvoltării psiho-emoţionale a copiilor şi tinerilor, dar şi care este rolul cheie al părinţilor în prevenirea unor acte de bullying şi combaterea acestui flagel.

Bullying-ul şi sănătatea mintală: un impact devastator

Efectele bullying-ului şi cyberbulling-ul  asupra sănătăţii mintale pot fi de lungă durată. Copiii care sunt victime ale abuzului fizic sau online prezintă un risc crescut de a dezvolta tulburări psihice, inclusiv tulburări de stres post-traumatic (PTSD), depresie severă, izolare socială şi scăderea stimei de sine. Mai mult, aceşti copii pot experimenta dificultăţi în relaţionarea cu colegii, profesori şi chiar cu familia, ceea ce contribuie la un declin în performanţele academice şi la o retragere din activităţile sociale.

Studiile arată că victimele bullying-ului şi cyberbulling-ul sunt de 4 ori mai predispuse să dezvolte simptome depresive comparativ cu cei care nu au fost expuşi acestei forme de agresiune.

Rolul crucial al părinţilor în prevenirea şi combaterea bullying-ului

Părinţii joacă un rol esenţial în identificarea semnelor timpurii ale bullying-ului şi în sprijinirea copiilor afectaţi. De cele mai multe ori, victimele bullying-ului nu vorbesc deschis despre experienţele lor din frică, ruşine sau teama de represalii. Tocmai de aceea, este crucial ca părinţii să fie proactivi şi atenţi la semnele de suferinţă emoţională.

Cyberbullyingul este o formă de agresiune/intimidare bazată pe folosirea tehnologiilor digitale. Sare loc, de obicei, pe reţelele de socializare, pe platformele messaging, platformele de jocuri şi direct prin intermediul telefoanelor mobile. Se bazează pe un comportament repetitiv cu scopul de a intimida, speria, înfuria sau umili victimele.

Iată câteva măsuri cheie pe care părinţii le pot lua:

  1. Comunicaţi deschis cu copilul.

Un dialog sincer şi constant cu copiii despre experienţele lor şcolare poate ajuta la identificarea timpurie a eventualelor probleme. Copiii care simt că pot discuta deschis cu părinţii lor sunt mai puţin susceptibili de a suferi în tăcere.

  1. Fiţi atenţi la schimbările comportamentale.

Retragerea socială, pierderea interesului pentru activităţi care le plăceau anterior, plânsul inexplicabil sau tulburările de somn pot fi semne ale suferinţei cauzate de bullying.

  1. Colaboraţi cu şcoala.

Părinţii ar trebui să lucreze în strânsă legătură cu profesorii şi personalul şcolii pentru a preveni şi a aborda cazurile de bullying. Implicarea comunităţii şcolare este esenţială pentru a crea un mediu sigur şi prietenos pentru toţi copiii.

  1. Educaţi copiii despre empatie şi respect.

Un mediu familial care promovează respectul şi înţelegerea faţă de ceilalţi contribuie la formarea unor valori sănătoase şi la reducerea comportamentelor de bullying.

Intervenţia părinţilor şi implicarea activă în viaţa copiilor poate reduce semnificativ incidenţa bullying-ului. Mai mult, sprijinul emoţional oferit acasă poate diminua efectele negative asupra sănătăţii mintale a copiilor care au fost victime ale acestui fenomen.

“Bullying-ul şi cyberbulling-ul nu sunt probleme pe care copiii să le înfrunte singuri. În calitate de părinţi, profesori şi membri ai comunităţii, avem responsabilitatea de a crea un mediu sigur şi empatic pentru copii, un mediu care să le protejeze sănătatea mintală şi să îi ajute să se dezvolte armonios. Prevenirea şi combaterea bullying-ului şi cyberbullying-ului nu este doar un efort de moment, ci o investiţie în viitorul emoţional şi psihologic al copiilor noştri” - Bogdan Stoian – psiholog.

Pentru victimele abuzului emoţional şi psihic este extrem de important să nu lase frica sau ruşinea să le împiedice să ceară ajutor. Este important să ia atitudine şi să discute deschis despre ceea ce şi se întâmplă.

În plus, există organizaţii şi linii de suport unde pot primi ajutor imediat:

  • Telefonul Copilului - 116 111 (apel gratuit, disponibil 24/7)
  • 119 – număr unic de telefon la nivel naţional pentru cazurile de abuz împotriva copiilor
  • Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului la nivel judeţean
  • Consilierul şcolar din instituţia de învăţământ poate fi o resursă valoroasă pentru discuţii confidenţiale şi soluţii practice.

Pentru situaţiile grave de abuz sau ameninţătoare de viaţă este recomandată apelarea numărului unic de urgenţă 112.

viewscnt