Cu ocazia Săptămânii dedicate conştientizării folosirii corecte a antibioticelor (WORLD ANTIMICROBIAL AWARENESS WEEK), marcată anual în perioada 18-24 noiembrie, Societatea Română de Rinologie şi Societatea Naţională de Medicina Familiei, cu sprijinul Reckitt, lansează campania WAAW! Tot ce nu ştiai despre antibiotice şi cum să tratezi corect o răceală comună, cu scopul de a oferi românilor informaţii educaţionale despre tratarea corectă a răcelii în sezonul rece.
În 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistenţa la antibiotice (din care 1,3 milioane de decese au fost atribuite direct acesteia)[1]. Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistenţa antimicrobiană, aceasta fiind a treia cauză de deces la nivel mondial[2]. Studiul Sore Throat & Antibiotic Resistance (STAR), iniţiat de Parteneriatul Global pentru Infecţii Respiratorii (GRIP) cu sprijinul Reckitt, realizat în mai 2022 şi dat publicităţii în această săptămână, dezvăluie amploarea abuzului de antibiotice pentru o durere în gât. Studiul a constatat că peste jumătate dintre adulţii chestionaţi au luat antibiotice pentru o afecţiune respiratorie precum durerea în gât în ultimele şase luni, în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 dureri în gât. Studiul, realizat pe 12.000 de persoane din întreaga lume, arată că în ultimele 6 luni cele mai întâlnite simptome cu care s-au confruntat respondenţii au fost durerea în gât, strănutul, nasul înfundat şi rinoreea. Mulţi români încă folosesc antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât şi nu au încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice.
“Sezonul rece este în toi şi vedem o explozie a cazurilor de viroze atât la adulţi, cât şi la copii. În România încă ne confruntăm deseori cu pacienţi care vin în cabinete sau la farmacie pentru a cere antibiotice pentru a trata simple răceli sau dureri în gât. Este important să creştem gradul de educaţie, pentru a avea arme să tratăm infecţii mai grave care chiar au nevoie de antimicrobiene”, a declarat Dr. Dina Mergeani, Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
“Infecţiile căilor aeriene superioare (nas, sinusuri, faringe, laringe, ureche) sunt responsabile de o mare parte a consumului nejustificat de antibiotice. Cei mai mulţi pacienţi nu au nevoie de antibiotice ci doar de medicaţie simptomatică (antitermice, antiinflamatoare, descongestionante nazale, vitamina C, etc.) pentru a se recupera. În jur de 90% din durerile în gât au o etiologie virală şi nu necesită antibiotice. Rata ridicată de prescriere a antibioticelor pentru viroze respiratorii contribuie semnificativ la creşterea rezistenţei bacteriene”, a declarat Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General Societatea Română de Rinologie.
“Este important ca românii să înţeleagă cum putem trata corect o răceală comună sau o durere în gât, apelând de cele mai multe la tratamente simptomatice. Campania pe care o lansăm azi îşi propune să aducă în atenţie obiceiurile de consum de antibiotice şi să educe cu privire la rolul acestora şi al altor medicamente în tratarea infecţiile căilor respiratorii superioare”, a declarat Dr. Vlad Budu, Preşedinte Executiv, Societatea Română de Rinologie.
Date cheie din studiul STAR pentru România, respondenţi 25–34 de ani:
- 49% cred că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât;
- 36% consideră că nu au suficiente cunoştinţe pentru a trata bolile respiratorii fără antibiotice; 23% s-ar simţi anxioşi să fie trataţi pentru boli respiratorii fără antibiotice;
- 57% cred că antibioticele ameliorează durerea;
- 54% sunt de acord că antibioticele sunt eficiente pentru răceli şi gripă; 54% sunt de acord că antibioticele ameliorează rapid simptomele;
- 42% cred că antibioticele ar trebui să fie disponibile la cerere de la farmacie, iar 35% cred că ar trebui să fie disponibile fără prescripţie medicală;
- 46% sunt de acord că ar trebui păstrate antibioticele rămase pentru data viitoare când familia se îmbolnăveşte;
- doar 69% cred că sunt destul de bine informaţi despre modul în care antibioticele acţionează asupra bolilor respiratorii; 63% sunt îngrijoraţi de rezistenţa la antibiotice, 49% ar fi interesaţi să afle mai multe despre rezistenţa la antibiotice.
Despre World Antimicrobial Awareness Week (WAAW):
Anual, în perioada 18-24 noiembrie, este marcată la nivel global săptămâna dedicată conştientizării rezistenţei antimicrobiene. Anul acesta tema centrală a World Antimicrobial Awareness Week (WAAW) este ”Împreună prevenim rezistenţa antimicrobiană”[3]. Rezistenţa antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii şi paraziţii nu mai răspund la agenţii antimicrobieni. Ca urmare a rezistenţei la medicamente, antibioticele şi alţi agenţi antimicrobieni devin ineficienţi, iar infecţiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, a creşterii severităţii bolii şi chiar de moarte.
Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieţi, au scurtat durata suferinţelor prin infecţii şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariţia unor sechele ale infecţiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea neadecvată a lor a dus la creşterea alarmantă a rezistenţei la aceste medicamente. Experţii la nivel mondial atrag atenţia că, fără acţiuni constante de conştientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecţiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii[4]. Dezvoltarea unui nou antibiotic poate dura 10-15 ani şi implică anumite costuri ce depăşesc 1 miliard USD[5]. În 2019, OMS a identificat 32 de antibiotice aflate în dezvoltare clinică ce se adresează listei OMS de agenţi patogeni prioritari şi doar 6 din cele 32 au fost clasificate ca inovatoare. Lipsa accesului la antimicrobiene de calitate rămâne o problemă majoră[6].
Informaţii şi materiale despre campanie se vor afla pe canalele online ale celor două societăţi. De asemenea, printre activităţile campaniei vor fi realizarea unor materiale media şi social media, participarea la interviuri şi emisiuni şi atragerea în campanie a altor societăţi medicale, experţi, lideri de opinie şi influenceri.
[1] https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)02724-0/fulltext
[2] https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)02724-0/fulltext
[3] Campaign Guide by Food and Agriculture Organization of the UN, UN Environment Programme, WHO, World Organization for Animal Health
[4] https://www.who.int/news/item/29-04-2019-new-report-calls-for-urgent-action-to-avert-antimicrobial-resistance-crisis
[5] Campaign Guide by Food and Agriculture Organization of the UN, UN Environment Programme, WHO, World Organization for Animal Health
[6] https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/antimicrobial-resistance
