Nutriţia este o parte esenţială a sănătăţii şi dezvoltării. Alimentaţia sănătoasă asigură creşterea, dezvoltarea individului şi contribuie la prevenirea unor boli cronice netransmisibile.
De aceea, sub sloganul „Alege inteligent, mănâncă sănătos!” dedicăm luna noiembrie campaniei naţionale privind promovarea obiceiurilor alimentare şi a principiilor unei alimentaţii sănătoase. Această iniţiativă urmăreşte să răspundă preocupărilor întregii societăţi referitoare la impactul pe care îl are alimentaţia supra sănătăţii şi bunăstării individuale.
Scopul campaniei îl reprezintă informarea şcolarilor şi a părinţilor acestora despre beneficiile unui stil de viaţă sănătos care să prevină apariţia obezităţii în rândul copiilor şi ulterior, al adulţilor.
Bolile netransmisibile sunt boli cronice, rezultatul unei combinaţii de factori genetici, fiziologici, de mediu, dar şi comportamentali. Alimentaţia nesănătoasă şi lipsa activităţii fizice sunt factori de risc importanţi pentru apariţia hipertensiunii arteriale, a hiperglicemiei, a dislipidemiilor, a obezităţii[1], care sunt, la rândul lor, factori de risc pentru apariţia principalelor boli netransmisibile precum: bolile cardiovasculare (de ex. infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral), cancerele şi diabetul zaharat.
În România, numărul cazurilor noi de obezitate diagnosticată, înregistrate în anul 2020 la copii 0‐19 ani, este de 6731 cu rata incidenţei de 165,4%000 loc., ceea ce reprezintă 18,9% din totalul cazurilor pe ţară.
Adolescenţii au nevoie de toţi nutrienţii pentru o creştere şi dezvoltare normală, cât şi pentru desfăşurarea activităţilor zilnice: învăţat, activitate fizică, joacă. „Farfuria sănătoasă” trebuie să conţină: jumătate de farfurie: fructe şi legume, un sfert de farfurie: carne, peşte, ouă, brânză, leguminoase (mazăre, fasole, linte, etc.), un sfert de farfurie cereale şi paste integrale, cartofi. Consumul alimentelor sărate, grase şi zaharoase, al alimentelor cu conţinut scăzut de fibre sau conţinut ridicat de zahăr ar trebui limitat.
Recomandări pentru menţinerea unei alimentaţii echilibrate[2]:
- grăsimi saturate sub 10% din aportul energetic, restul înlocuite cu grăsimi polinesaturate;
- grăsimi trans – cât mai reduse, preferabil deloc din alimentele procesate şi mai puţin de 1% din aportul energetic pentru cele naturale;
- maximum 5 g de sare/zi;
- 30 – 45 g fibre/zi, din cereale integrale, fructe şi legume;
- 200 g fructe/zi (2 – 3 porţii-standard);
- 200 g legume/zi (2 – 3 porţii-standard);
- peşte cel puţin de 2 ori/săptămână, din care o dată peşte gras.
Părinţii au un rol important în stabilirea, menţinerea şi încurajarea unor obiceiuri alimentare ale copiilor, care să prevină apariţia unor boli cronice mai târziu, la vârsta adultă, precum: adoptarea unui program regulat al meselor, controlul conştient al porţiilor alimentare consumate, reducerea consumului de alimente procesate, concentrarea pe alimentele consumate şi luarea mesei în familie, prepararea alimentelor în casă utilizând metode de gătit mai sănătoase precum şi încurajarea practicării de activităţi fizice împreună.
Pentru menţinerea unei nutriţii corespunzătoare a copiilor, comunitatea are un rol deosebit de important, mai ales în ceea ce priveşte creşterea accesului la alimente sănătoase: puncte de vânzare legume şi fructe proaspete ale producătorilor locali, sprijinirea producătorilor locali să îşi vândă produsele în comunitate, iniţiative de sprijin social cu alimente proaspete pentru familiile nevoiaşe. Implicarea tinerilor în organizarea de activităţi care încurajează alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică şi limitarea marketingului produselor alimentare nesănătoase, în special cel adresat copiilor are de asemenea impact pozitiv asupra alegerilor alimentare ale acestora.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut progrese substanţiale în ceea ce priveşte dezvoltarea de ghiduri de promovare a alimentaţiei sănătoase pentru copii şi adulţi pe baza celor mai noi dovezi ştiinţifice. Astfel, au fost elaborate ghiduri privind consumul de grăsimi totale, saturate şi trans-fat şi carbohidraţi în vederea reducerii riscului de supraponderalitate şi obezitate, precum şi de apariţie a unor boli netransmisibile cronice.
Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat Ghidul de prevenţie pentru medicul de familie – Intervenţii preventive integrate adresate stilului de viaţă. Alimentaţia. Activitatea fizică, material adresat tuturor profesioniştilor din asistenţa medicală primară: medicilor de familie, asistentelor medicale şi comunitare; specialiştilor de alte specialităţi, cât şi decidenţilor în sănătate, în scopul definirii unui cadru comun de intervenţii preventive sistematice pentru modificarea comportamentelor riscante prioritare şi schimbarea ponderii alarmante a morbidităţii şi mortalităţii prin boli evitabile.
Ghidul abordează modul în care alimentaţia influenţează starea de sănătate a organismului, modalităţile de evaluare a comportamentului alimentar în cadrul consultaţiei preventive structurate integrate în medicina familiei şi intervenţiile de modificare a comportamentelor nedezirabile, respectiv conţinutul recomandărilor referitoare la ce înseamnă alimentaţia sănătoasă pentru copiii peste 2 ani, tineri şi adulţi.
[1] https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/noncommunicable-diseases
[2]https://insp.gov.ro/download/cnepss/metodologii_ghirduri_recomandrari_si_evidente_stintifice/ghiduri_si_recomandari/Ghid-Volumul-1-web.pdf
