Fundaţia Renaşterea pentru Educaţie, Sănătate şi Cultură trage un semnal de alarmă cu privire la situaţia în care se găsesc, de la începutul pandemiei de coronavirus, bolnavii de cancer din România – dar şi din alte ţări, conform Studiului emis de organizaţia Europa Donna - Transforming Breast Cancer Together - Impact of Covid-19 on Breast Cancer Patients. Operaţiile amânate sau chiar anulate, imposibilitatea continuării tratamentelor, schimbarea schemelor de tratament sau stresul cauzat de toată această situaţie sunt doar câteva dintre modurile în care pandemia de coronavirus afectează aceşti pacienţi, toate cu efecte extrem de grave asupra sănătăţii lor mentale şi fizice.
Este bine cunoscut faptul că un cancer depistat în stadii incipiente are şanse de vindecare de peste 80%, în condiţiile în care există posibilitatea unui screening preventiv. Or, în această perioadă de pandemie COVID-19, accesul la investigaţii profilactice a fost îngreunat de restricţiile impuse de starea de urgenţă.
„Sistarea activităţii cabinetelor de ambulatoriu de specialitate sau din policlinici îngreunează foarte mult diagnosticul precoce sau controalele post terapeutice pentru pacienţii oncologici. Astfel, mulţi pacienţi se vor prezenta mai târziu, cu simptomatologie agravată şi stadii avansate ale bolii”, spune Dr. Brânduşa Aldea, Medic Primar Obstretică-Ginecologie, Chirurg Oncolog la Institutul Oncologic Bucureşti, Centrul Medical de Excelenţă Renaşterea.
O altă categorie defavorizată o reprezintă pacientele cu tratamentele finalizate, care trebuie să se prezinte periodic la reevaluări. Ele au, până la 5 ani de la finalizarea tratamentului, risc de recidiva, iar o intervenţie rapidă le ajută să redevină sănătoase.
Victoria Asanache, Navigator de Pacienţi, Preşedintele Asociaţiei Amazonia, cea care, prin interacţiunea cu pacienţii oncologici, cunoaşte foarte bine provocările la care au fost supuşi aceştia, rezumă situaţia astfel: „Probabil, după cum ştim sau simţim, pandemia a schimbat normalitatea pe care o cunoşteam cu toţii! Din păcate, această modificare a normalităţii a lovit puternic situaţia pacienţilor oncologici în România: de exemplu, pacienţi diagnosticaţi imagistic cu leziuni suspecte nu au mai avut unde să efectueze biopsiile, pacienţi programaţi pentru evaluare post chimioterapie, radioterapie sau evaluare trimestrială au fost amânaţi sau trimişi la oncologia de teritoriu, unde nu au avut acces, nefiind în evidenţă privind controalele anterioare, iar pacienţi care urmau să fie operaţi şi cărora li se administrase deja chimio neoadjuvantă, nu s-au mai putut opera în timp util, unii amânând intervenţia şi ieşind din perioada de siguranţă”.
Victoria Asanache mai explică cum, în toată această perioadă, unele paciente diagnosticate cu cancer de col uterin nu au mai putut începe radioterapia, alţi pacienţi nu au mai putut beneficia de gratuitate pentru investigaţii imagistice, întrucât spitalele la care erau programaţi au devenit spitale-COVID şi nu au găsit locuri în alte unităţi decât contra cost, iar unii pacienţi aflaţi sub tratament nu au mai fost primiţi la seriile de chimioterapie sau radioterapie, întrucât spitalul a depistat pacienţi sau personal infectat. În plus, s-a înregistrat o reducere în achiziţia unor medicamente scumpe de tipul celor de imunoterapie.
„Şi, peste toate aceste probleme, pacienţii se lovesc de imposibilitatea ajungerii la spital în cazul celor ce locuiesc în altă localitate şi nu au mijloace proprii de transport”, a conchis Victoria Asanache.
Pe baza studiului emis de organizaţia Europa Donna - Transforming Breast Cancer Together – Impact of Covid-19 on Breast Cancer Patients, Fundaţia Renaşterea a centralizat mai multe provocări cu care se confruntă în această perioadă sistemul de sănătate din domeniul oncologic din România, cu accent pe cancerul la sân, printre acestea numărându-se:
- Resurse diminuate pentru îngrijirea pacienţilor cu cancer de sân, înregistrate în urma redirecţionării eforturilor către abordarea pandemiei de COVID-19. Pacienţii cu cancer de sân şi personalul medical din secţiile de oncologie se confruntă cu provocări tot mai mari pentru a asigura continuitatea serviciilor şi a asistenţei. În plus, închiderea frontierelor şi limitările la exporturi şi importuri ar putea ameninţa accesul la anumite tratamente pentru cancerul de sân.
- Întârzieri în screening şi diagnostic. În climatul actual, este dificil pentru pacienţii care se confruntă cu simptome precoce ale bolii să solicite asistenţă medicală, atât din lipsa serviciilor disponibile sau a accesului foarte greoi la servicii medicale de diagnostic, cât şi a fricii de a contracta virusul. În plus, majoritatea programelor de screening sunt în prezent în aşteptare şi consulturile medicale care nu sunt considerate urgente sunt întârziate. Acest lucru este problematic, deoarece diagnosticarea precoce al bolii este un element cheie în tratarea cu succes a cancerului de sân. Ca atare, pacientul poate ajunge, în această perioadă, la un diagnostic în stadiu mai avansat, care este mai dificil de tratat, necesită mai multe resurse şi ar putea avea un impact negativ asupra ratei de supravietuire.
- Întârzieri în tratamentul cancerului de sân. Din cauza situaţiei actuale, au fost încetinit sau chiar blocat accesul la anumite servicii, inclusiv intervenţiile chirurgicale care nu sunt considerate urgente. Acest lucru a dus la anularea a numeroase controale medicale şi monitorizări, ceea ce pune în pericol pacienţii cu un risc mai mare de recidivă sau progresie a bolii. De asemenea, adaugă stres psihic enorm pentru pacienţii care sunt deja afectati de primirea acestui diagnostic.
- Întreruperea studiilor clinice. În multe domenii, a existat o suspendare temporară a unor studii clinice, fie pentru că a fost nevoie ca subiecţii de studiu să se auto-izoleze, fie pentru că profesioniştii din domeniul sănătăţii au fost redirecţionaţi către sarcini legate de COVID-19. Continuitatea acestor studii este esenţială, deoarece ele reprezintă adesea o linie importantă de tratament pentru pacienţii cu cancer de sân avansat sau pentru pacienţii care nu răspund la tratamente standard.
- Stres crescut cauzat de întreruperea tratamentelor şi de frica de COVID-19. Întârzierile descrise mai sus în procedurile şi intervenţiile chirurgicale programate pot provoca o suferinţă emoţională considerabilă pacienţilor cu cancer de sân, care, de multe ori, se găsesc în situaţii dificile atunci când primesc vestea referitoare la amânarea procedurii chirurgicale sau a tratamentului lor.
În plus, persoanele diagnosticate cu cancer sunt mai vulnerabile şi sunt susceptibile să dezvolte complicaţii din cauza virusului. Pacienţii cu cancer de sân care fac chimioterapie, terapie biologică sau radiaţii au sistem imunitar slăbit, ceea ce le expune unui risc mai mare de complicaţii dacă sunt infectaţi. Acest lucru măreşte şi mai mult sarcina de stres pe care bolnavii cu cancer de sân o au deja din cauza stării lor.
- Stres pentru supravieţuitorii de cancer. Anularea examenelor medicale periodice, precum mamografiile, ecografiile şi chiar a servicii de suport psihologic pentru reintegrarea in cursul firesc al vieţii, creează o anxietate enormă pentru supravieţuitoarele cancerului mamar.
În concluzie, este absolut necesară facilitarea accesului pacienţilor cronici la diagnostic şi tratament, cât mai curând, prin crearea de circuite separate, protocoale şi măsuri de protecţie, atât în ceea ce priveşte serviciile medicale de diagnostic – investigaţii imagistice şi consult medical – cât şi procedurile de tratament şi intervenţii chirurgicale.
