Perioada de după naştere, cunoscută şi ca „al patrulea trimestru”, reprezintă o etapă intensă şi vulnerabilă în viaţa oricărei mame. Este o perioadă adesea trecută cu vederea, în care corpul suferă modificări hormonale semnificative, ce pot influenţa atât procesul de vindecare fizică, cât şi echilibrul emoţional. Dr. Oana Giurgea, medic primar endocrinologie, şi Dr. Oana Zaharia, medic primar obstetrică-ginecologie în cadrul reţelei Regina Maria, explică de ce este esenţială susţinerea medicală în această fază delicată.
Cum influenţează dezechilibrele hormonale recuperarea fizică şi emoţională a mamei
Al patrulea trimestru de sarcină — perioada care urmează naşterii şi se întinde, în medie, pe 3–4 luni — este o etapă intensă, marcată de transformări hormonale majore. Nivelurile de estrogen şi progesteron scad brusc, în timp ce hormonii precum prolactina şi oxitocina cresc pentru a susţine alăptarea. Aceste modificări influenţează nu doar procesul de vindecare fizică, ci şi starea emoţională, somnul şi adaptarea la noul rol de mamă.
Dr. Giurgea atrage atenţia că aceste modificări hormonale nu se limitează la cele 6 săptămâni clasice de recuperare. „De multe ori, dezechilibrele pot persista luni de zile, iar fiecare femeie are un ritm diferit de revenire la echilibru.”
Studiile arată că 80% dintre femei experimentează baby blues în primele săptămâni după naştere, iar aproximativ 1 din 7 mame dezvoltă depresie post-partum. De asemenea, până la 50% dintre femeile care au născut pot prezenta disfuncţii tiroidiene post-partum, ceea ce le afectează nivelul de energie şi starea emoţională.
Scăderea rapidă a estrogenului şi progesteronului după naştere poate declanşa simptome asemănătoare celor din menopauză, precum oboseala intensă, schimbările bruşte de dispoziţie, anxietatea şi dificultăţile de somn. În paralel, creşterea nivelului de prolactină sprijină alăptarea, dar poate accentua stările de epuizare. Cortizolul – hormonul stresului – rămâne adesea la cote ridicate, influenţând negativ metabolismul şi slăbind sistemul imunitar.
Depresia post-partum şi stigmatul social
Depresia post-partum este unul dintre cele mai delicate subiecte legate de perioada de după naştere şi are legătură directă cu modificările hormonale bruşte. Scăderea rapidă a estrogenului şi progesteronului influenţează negativ activitatea neurotransmiţătorilor responsabili de starea de bine, cum sunt serotonina şi dopamina.
„La aceste modificări se adaugă lipsa de somn, stresul şi presiunea socială, crescând riscul de depresie”, explică Dr. Giurgea. Multe femei ezită să ceară ajutor, considerând că trebuie să se descurce singure. „Este esenţial ca mamele să înţeleagă că aceste stări nu reflectă lipsa iubirii faţă de copil, ci sunt efecte biologice fireşti”, adaugă Dr. Zaharia.
În România, doar 30% dintre femeile care experimentează depresie post-partum cer ajutor specializat, deşi această afecţiune poate avea consecinţe grave asupra mamei şi copilului. Un studiu internaţional a arătat că până la 20% dintre cazurile severe de depresie post-natală pot duce la gânduri suicidare, subliniind importanţa monitorizării şi sprijinului specializat.
Când este necesară intervenţia unui specialist?
Dacă simptomele hormonale persistă şi afectează calitatea vieţii, este importantă o evaluare medicală. Dr. Giurgea recomandă un consult ginecologic la 6 săptămâni de la naştere, însoţit de analize hormonale pentru identificarea unor eventuale dezechilibre ale tiroidei, cortizolului sau prolactinei.
Dr. Zaharia subliniază că monitorizarea atentă a simptomelor poate preveni complicaţiile: „Dacă o mamă resimte o stare de epuizare extremă, anxietate persistentă sau simptome de depresie, este esenţial să solicite ajutor specializat.”
Sprijin real pentru mame: cum îţi poţi ajuta corpul să se regleze
Recuperarea post-partum poate fi susţinută printr-un stil de viaţă echilibrat. Alimentaţia joacă un rol esenţial în reglarea hormonilor, iar Dr. Giurgea recomandă un regim bogat în proteine, grăsimi sănătoase şi suplimente precum omega-3, vitamina D şi magneziu.
De asemenea, activitatea fizică uşoară şi un program structurat de somn sunt factori importanţi. „Chiar şi plimbările zilnice şi momentele de relaxare pot face o diferenţă semnificativă în echilibrul hormonal”, explică Dr. Zaharia.
„Recuperarea hormonală nu este un proces rapid – poate dura între 9 luni şi 2 ani, în funcţie de stilul de viaţă, alăptare şi predispoziţie genetică”, adaugă Dr. Giurgea.
Pentru a sprijini mamele în această perioadă dificilă, Regina Maria a lansat primul program integrat de îngrijire post-natală din România, deschizând o conversaţie sinceră despre nevoile reale ale mamelor în perioada post-partum. Aceste luni de tranziţie sunt pline de provocări, iar sprijinul adecvat – atât medical, cât şi emoţional – poate face o diferenţă uriaşă în recuperarea mamei şi bunăstarea bebeluşului. Printr-o îngrijire atentă şi acces la resurse specializate, fiecare mamă merită să parcurgă această etapă cu echilibru, încredere şi sprijin la fiecare pas. Pentru că mamele ştiu să fie bune, dar au nevoie de ajutor ca să fie bine.
