Accesul unui număr de aproape 43,000 de pacienţi eligibili cu boli oncologice în forme avansate la imunoterapii PD-(L)1 ar putea determina în perioada 2021-2025 un beneficiu de peste 16,000 de ani potenţiali de viaţă câstigaţi. Acest beneficiu estimat echivalează cu o supravieţuire cu 17% mai mare decât cea oferită de terapiile standard (SOC), în linia 1 sau 2, pentru un numar de 11 tipuri de cancer, conform studiului Health Impact Projection (HIP), lansat astăzi de InoMed şi MSD România. În plus, 73% din acest câştig pentru sănătate ar fi în ani de viaţă fără semne de progresie a bolii (PFS)[1], iar 81% din beneficiul proiectat ar fi în ani de viaţă ajustaţi pentru calitatea vieţii (QALY)[2]. Totodată, s-ar reduce cu 10% spitalizările potenţial necesare pentru complicaţii severe, degrevând pacienţii şi sistemul de spitalicesc cu peste 3000 de internări.
Beneficiile din clasa inhibitorilor PD-(L)1 pentru pacienţi, sistemul de sănătate şi societate proiectate a fi generate de folosirea imunoterapiilor sunt substanţiale comparativ cu scenariul în care s-ar utiliza doar terapiile standard. Acestea sunt concluziile studiului Health Impact Projection (HIP), realizat cu sprijinul MSD România, o primă analiză ce modelează beneficiile potenţiale pe sănătate ale imunoterapiilor şi impactul bugetar al creşterii progresive a accesului pacienţilor oncologici la imunoterapie în România. Rezultatele HIP au fost făcute publice astăzi în cadrul unui eveniment organizat de cele două organizaţii.
Modelul HIP este un model economic cu orientare macro, un instrument util pentru fundamentarea politicilor publice privind cancerul şi alocarea multi-anuală a resuselor necesare asigurării accesului pacienţilor la imunoterapiile anti-PD-(L)1, actualmente în uz sau potenţial rambursate în perioada analizată.
“Rezultatele pozitive ale acestor studii arată beneficiile pe care imunoterapiile din clasa anti-PD-(L)1 le pot avea pentru pacienţii cu forme avansate de boală care în urmă cu câţiva ani aveau un pronostic foarte rezervat. Investiţiile în creşterea accesului la imunoterapii aduc însă nu doar prelungirea vieţii acestor pacienţi, ci o viaţă mai lungă şi de calitate. Pe măsură ce acestea îşi demostrază eficacitatea şi în tratarea formelor precoce de cancer, beneficiile anticipate vor fi mai mari. Având astăzi la îndemână aceste terapii inovatoare, putem spera că poate fi transformat cancerul într-o boală cronică”, afirmă Ana Dodea, Policy & Market Director, MSD România.
În scenariul modelat în HIP pentru 2021, impactul bugetar suplimentar adus de folosirea imunoterapiei anti-PD-(L)1 se ridică la doar 1.72% din totalul cheltuielilor cu sănătatea şi la 31.5% din cheltuielile cu medicamentele oncologice.
Adaptarea HIP pentru România a fost implementată de Adelphi Values, companie independenta cu expertiză tehnică recunoscută, la dezvoltarea modelului economic contribuind un grup de experţi internaţionali valoroşi. Modelul HIP este flexibil şi a fost deja adaptat în peste 40 de ţări, inclusiv ţări europene, putând fi un instrument versatil ce poate proiecta rezultatele potenţiale în diverse scenarii de lucru.
Cel de-al doilea proiect de cercetare lansat astăzi, la rândul lui o premieră la nivel european, se concentrează pe disparităţile în accesul la tratamentul medicamentos al pacienţilor cu cancer pulmonar cu celule “non-mici” (NSCLC) în 12 ţări din Europa şi a fost realizat de Institute for Health Economics (IHE din Suedia) cu sprijinul MSD România[3].
Rezultatele studiului arată că procentul pacienţilor cu cancer pulmonar NSCL trataţi (rata de tratament) a crescut de la 34% la 48% între 2015 – 2019 şi a atins 46% în 2020. Totuşi, rata de tratament a NSCLC este sub ratele altor ţări europene şi substanţial inferioară ratei ideale de tratament (de circa 80%), care ar putea ar fi atinsă dacă toţi pacienţii eligibili ar fi tratati conform recomandărilor Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO). Rata suboptimală de tratament din România este în bună măsură cauzată de traseul deseori alambicat al pacientului ce contribuie la un diagnostic întârziat.
În cei 4 ani de la rambursarea în România a imunoterapiei pentru tratamentul cancerului pulmonar NSCLC, procentul pacienţilor trataţi cu imunoterapie a crescut progresiv până la 17% în 2020. Acest procent ar putea fi îmbunătăţit încât să se ajungă la circa 47% pacienţi NSCLC trataţi cu imunoterapie, dacă s-ar ţine cont integral de recomandările ESMO privind imunoterapiile anti-PD-(L)1 aprobate pe plan european.
“Planul Naţional pentru Combaterea Cancerului prevede optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar prin definirea unui timp optim obligatoriu pentru formularea diagnosticului complet şi precis, înainte de iniţierea tratamentului, precum şi prin prevederile referitoare la implementarea medicinei personalizate în managementul cancerului pulmonar, în general. Aceste prevederi sunt aliniate cu bunele practici care există deja de ani buni în sisteme de sănătate din Uniunea Europeana şi, odată cu implementarea lor, pacienţii romani vor avea un acces îmbunătăţit la inovaţia exponenţialî din cancerul pulmonar non-microcelular”, Dr. Marius Geanta, Presedinte Centrul pentru Inovaţie în Medicină.
Povara cancerului pulmonar se reflectă în cele aproximativ 12,000 de cazuri noi şi 10,000 de decese înregistrate anual în România, circa 85% din această povară fiind dată de cancer pulmonar de tip NSCLC. În România, boala afectează într-o mai mare măsură persoanele de vârstă activă decât la nivel european, rata mortalităţii premature (41% dintre cei sub 65 de ani) este mai mare faţă de media la nivelul UE27 (30%), iar rata de supravieţuire la 5 ani este de 11% faţă de 15% media europeană.
Rezultatele celor doua studii au fost dezbătute de specialişti - profesionişti în domeniul sănătăţii, decidenţi şi reprezentanţi ai pacienţilor, concluziile acestora putând servi la îmbunătăţirea politicilor publice privind controlul cancerului în România şi a accesului pacienţilor la îngrijiri oncologice de calitate.
Proiectele de cercetare prezentate astăzi se adaugă unor initiative similare, fiind rezultatul direcţiei strategice a MSD România de a susţine, în parteneriat cu organizaţii şi instituţii prestigioase, cercetări, studii şi analize ce furnizează evidenţe utile pentru fundamentarea politicilor de control al cancerului în România, inclusiv privind accesul pacienţilor la imunoterapii.
Despre MSD
De peste un secol, MSD descoperă pentru viaţă, dezvoltând medicamente şi vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii, urmându-şi misiunea de a salva şi îmbunătăţi vieţi. MSD este denumirea comercială a Merck & Co., Inc., cu sediul central în Kenilworth, N.J., U.S. Ne dovedim angajamentul faţă de îmbunătăţirea accesului la servicii medicale prin politici, programe şi parteneriate cuprinzătoare. Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea şi tratarea bolilor care ameninţă oamenii şi animalele - incluzând aici cancerul şi bolile infecţioase, precum HIV şi Ebola, şi tot mai numeroasele zoonoze -, întrucât aspirăm să fim principala companie biofarmaceutică din lume axată pe cercetare intensivă. Pentru mai multe informaţii, accesaţi www.msd.com.
[1] Supravieţuire fără progresia bolii (PFS) – ani de viaţă în care boala nu se răspândeşte în organism şi nu se înrăutăţeşte
[2] QALY (quality adjusted life years) reprezintă un indice ce ţine cont atât de calitatea cât şi de durata suprevieţuirii. Un QALY echivalează cu 1 an de viaţă în sănătate bună.
[3] Hofmarcher T, Lindgren P, Wilking N. Diagnosed but not treated: How to improve patient access to advanced NSCLC treatment in Europe. IHE Report 2022:2.IHE: Lund, Sweden, https://ihe.se/en/publicering/treatment-of-non-small-cell-lung-cancer-in-europe/
