Peste 250 de organizaţii ale societăţii civile din România şi internaţionale cer ministrului Sănătăţii şi CNAS decontarea procedurii de avort la cerere: Asiguraţi accesul gratuit la servicii medicale sigure şi protejaţi femeile.
Asociaţia Moaşelor Independente şi Centrul FILIA, împreună cu Coaliţia pentru Egalitate de Gen şi Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor (VIF), alături de alte 223 de organizaţii ale societăţii civile din România şi internaţionale, solicită, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi preşedintei Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, decontarea din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) a procedurii de avort la cerere.
Organizaţiile care luptă pentru drepturile sexuale şi reproductive în România arată că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în România în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiţii de risc, iar măsura decontării acestei proceduri va asigura femeilor acces universal şi sigur la acest serviciu medical, indiferent de vulnerabilităţile şi identităţile lor.
Totodată, astfel va putea fi realizată monitorizarea numărului de proceduri efectuate în instituţiile medicale aflate în
contract cu CNAS, lucru care va ajuta la identificarea instituţiilor, localităţilor şi judeţelor în care acest serviciu medical esenţial nu este furnizat.
„Controlul asupra propriului corp reprezintă fundamentul unei democraţii, iar această măsură va preveni suferinţa şi moartea femeilor care nu pot avea acces la serviciile de avort din cauza restricţiilor privind furnizarea acestui serviciu medical reflectate în creşterea numărului de spitale care nu oferă avorturi la cerere, creşterea numărului de judeţe care raportează 0 avorturi la cerere în sistemul public de sănătate, creşterea preţului solicitat pentru această procedură, lipsa accesului la educaţie sexuală şi la metode contraceptive (în special pentru grupurile vulnerabile) şi creşterea influenţei organizaţiilor anti-avort. Asigurarea accesului universal şi sigur va permite femeilor din România să aleagă în condiţiile lor dacă şi cum doresc să trăiască experienţa sarcinii şi a naşterii. Atragem atenţia asupra faptului că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiţii de risc”, susţin organizaţiile semnatare.
Astfel, în scrisoarea deschisă adresată ministrului Sănătăţii şi CNAS se arată că, în ultimii trei ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), peste 300 de femei au făcut avorturi în condiţii nesigure, motivul pentru creşterea avorturilor nesigure fiind că din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii şi a medicilor de a refuza sau criza COVID-19.
„Avortul în condiţii nesigure este cauza principală - dar care ar putea fi prevenită - a mortalităţii şi morbidităţii materne. Acesta poate duce la complicaţii de sănătate fizică şi psihică şi la greutăţi sociale şi financiare pentru femei, comunităţi şi sisteme de sănătate. Motivul pentru această creştere a avorturilor nesigure este că, în ultimii ani, din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacienţilor posibilitatea de a face avort. Aşa cum se arată în raportul de cercetare al Centrului FILIA, realizat în 2020 - 2021, din cele 171 de spitale care au răspuns la solicitările în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, 51 de spitale au invocat motive religioase ca justificare pentru refuzul de a oferi avorturi la cerere, 20 de spitale au invocat motive etice sau morale, iar 9 spitale au invocat motive legate de criza SARS-CoV-2. Trei spitale au declarat că decizia de a nu efectua avorturi a fost luată de conducere, cu acordul medicilor. Unele spitale au declarat, în răspunsul oficial la solicitările formulate în temeiul Legii 544/2001, că oferă posibilitatea de a efectua avorturi la cerere fără anestezie, ceea ce reprezintă o formă de violenţă obstetrică ce afectează cele mai vulnerabile femei, cele care nu au mijloacele financiare pentru a beneficia de o procedură medicală în care să fie tratate cu demnitate”, se arată în scrisoare.
O altă barieră semnalată de organizaţiile societăţii civile este legată de costurile ridicate ale acestei proceduri, arătând că preţul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei în sistemul public, respectiv până la 4.500 de lei în sistemul privat.
„(...) În primele şase luni ale anului 2022, potrivit datelor INSP, 13 judeţe din ţară nu au raportat niciun avort la cerere (faţă de 11 judeţe în 2021). În trei dintre aceste judeţe (Olt, Hunedoara şi Vâlcea) nu există acces la avort la cerere nici în sistemul public, nici în cel privat. La nivel naţional, au fost efectuate 6.728 de avorturi la cerere, dintre care doar 2.597 în spitale publice, celelalte 4.131 fiind efectuate în clinici şi cabinete private, unde preţul unui avort ajunge până la 4.500 de lei. Uneori, femeile, în special cele vulnerabile, nu au acces la avort, fie pentru că locuiesc într-un judeţ în care avortul la cerere nu este disponibil, fie pentru că nu îşi permit să plătească acest serviciu medical în sistemul privat. În spitalele publice, preţul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 de lei, iar pastilele pentru avortul medicamentos costă până la 600 de lei, în condiţiile în care salariul minim net în România este de 1.524 de lei. Aceste costuri reprezintă o barieră majoră în calea accesului la serviciile de avort la cerere”.
În scrisoare se mai arată că decontarea procedurii de avort la cerere ar aduce şi România în rândul statelor europene în care avortul este deja acoperit de asigurarea de sănătate de stat: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie.
În sprijinul acestui demers de a asigura acces gratuit şi sigur pentru avort la cerere, Asociaţia Moaşelor Independente şi Centrul FILIA, cu sprijinul organizaţiilor internaţionale VOICE, Médecins du Monde şi Center for Reproductive Rights organizează, la Bucureşti, în perioada 18 noiembrie - 10 decembrie a.c., evenimentul „Ce faci când nu poţi să alegi în siguranţă? - O experienţă imersivă despre accesul la avort în România”.
„Este o iniţiativă care explorează practic felul în care arată obstacolele cu care se confruntă femeile din România când accesează servicii de întrerupere a sarcinii la cerere. Experienţa blurează graniţele dintre poveştile femeilor din timpul Decretului 770 şi cele din timpul pandemiei - când, conform INSP, peste 300 de femei au trecut prin experienţa avorturilor realizate în condiţii nesigure. Spaţiul în care are loc devine unul în care participantul are rol de martor, apoi de sprijin pentru persoana care se confruntă cu o sarcină nedorită sau neplanificată. În contextul restricţiilor tot mai mari împotriva accesului la avort, inclusiv pentru femeile refugiate, ne dorim sensibilizarea publicului la nivel internaţional, în special în statele din Europa Centrală şi de Est, pentru a susţine împreună libertatea de alegere şi sănătatea reproductivă a femeilor. Orice îngrădire a accesului la avort este o formă de violenţă împotriva femeilor şi nu face decât să crească numărul avorturilor făcute în condiţii nesigure. Este important ca în toate ţările din Europa Centrală şi de Est să recâştigăm drepturile asupra corpurilor noastre, să ne asigurăm că ele sunt ferm înrădăcinate în legislaţia ţărilor noastre şi să le extindem pentru ca femeile să poată alege în siguranţă. În prezent, multe ţări sunt constant în pericol de a pierde drepturile care par acum garantate”, precizează Asociaţia Moaşelor Independente şi Centrul FILIA despre evenimentul organizat.
Conţinutul integral al scrisorii poate fi accesat aici.
Scrisoarea deschisă este iniţiată de Asociaţia Moaşelor Independente şi Centrul FILIA şi susţinută de următoarele organizaţii ale societăţii civile din România şi internaţionale:
Coaliţia pentru Egalitate de Gen (11 organizaţii)
- Centrul Parteneriat pentru Egalitate - CPE
- Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen (A.L.E.G.)
- Societatea de Analize Feministe AnA
- Asociaţia Front
- Asociaţia E-Romnja (Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome)
- Centrul de Acţiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului (ACTEDO)
- Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)
- Asociaţia PLURAL
- Asociaţia Ema
- Asociaţia SEXUL vs BARZA
- Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală S.E.C.S.
Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor (20 de organizaţii)
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România - ANOSR (115 organizaţii)
FONPC - Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil
FONPC - Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil
Asociaţia Mame pentru Mame
Asociaţia Girl Up România
Asociaţia Iele-Sânziene
Asociaţia MozaiQ LGBT
Tineri pentru Tineri
ECPI - Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice
Asociaţia ACCEPT
Asociaţia SPICC
Comunitatea WISE
Asociaţia Transcena
Asociaţia ART Fusion
Fundaţia Romanian Angel Appeal
Asociaţia Sens Pozitiv
Asociaţia Forum Apulum
Asociaţia ALUZIVA
Fundaţia Corona Iaşi
Asociaţia UNIC Iaşi
Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Vaslui
Asociaţia ECOVAS Vaslui
Comunitatea Declic
Funky Citizens
Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară (CMSC)
Asociaţia Romanian Women’s Lobby (RoWL)
Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului
Asociaţia Femeilor Profesioniste Galaţi
Fundaţia Comunitară Bucureşti
Fundaţia Comunitară Buzău
Asociatia de Ajutor AMURTEL Romania
Asociaţia Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti (SSMB)
Fundaţia Comunitară Sibiu
Abortion Support Network
Asociaţia ”Pepardes zieds”, Letonia
FEDERA, Polonia
Doctors for Choice, Malta
Asociaţia Suedeză pentru Drepturi Sexuale şi Reproductive (RFSU), Suedia
Sensoa, Centrul Flamand de Expertiză în Sănătatea Sexuală, Belgia
Rutgers, Ţările de Jos
Centrul Albanez pentru Populaţie şi Dezvoltare
Cassa delle Donne di Milano, Italia
Coordinamento Nazionale Se non ora quando?, Italia
Asociaţia Daneză pentru Planificare Familială, Danemarca
Center for Reproductive Rights
Sedera - Federacion Planification Familiar
Colectiva Ciocia Czesia, Cehia
International Planned Parenthood Federation (31 de organizaţii)
ASTRA Network - Central and Eastern European Network for Sexual and Reproductive Health and Rights (41 de organizaţii)
