- Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer în România şi reprezintă 1 din 4 tipuri de cancer diagnosticate în rândul femeilor;
- Cancerul de col uterin este a doua cea mai frecventă cauză de deces la femei după cancerul de sân;
- România are cea mai ridicată mortalitate prematură prin cancer de sân şi cancer cervical din Europa;
- 1 din 2 bolnavi de cancer din România este de vârstă activă (mai puţin de 65 de ani);
- 1 din 3 angajaţi din România se confruntă cu efecte grave ale sărăciei legate de un potenţial diagnostic de cancer;
- 9 din 10 persoane din România sunt vulnerabile financiar în cazul unui diagnostic de cancer;
- 49% din investigaţii şi tratament complementar pentru cancer nu sunt acoperite de asigurare.
Surse date: INSP (date 2020); OCDE/European Observatory on Health Systems and Policies (2021); Povara cancerului şi repercusiunile sale economice în România, Universitatea de Studii Economice Bucureşti (ASE)
Aceste date ne demonstrează că femeile din România rămân o categorie vulnerabilă în ceea ce priveşte riscurile de sănătate, cu un impact semnificativ asupra societăţii. Pentru a îmbunătăţi această stare de fapt, este nevoie de politici publice în domeniul sănătăţii, care să vizeze o gamă largă de aspecte care ţin de domeniul medical, economic, piaţa muncii, servicii sociale şi educaţie.
În acest context, miercuri, 22 noiembrie, la Palatul Parlamentului, a avut loc masa rotundă cu tema Sănătatea femeii. Abordări şi propuneri de politică publică. Evenimentul a marcat lansarea proiectului Iniţiativa pentru Sănătatea Femeii, o platformă de generare de idei pentru dezbaterea politicilor de îmbunătăţire a sănătăţii femeii, din perspectiva impactului economic, în piaţa muncii, dar şi cel social (familie, comunitate, aparţinători minori) şi sănătate (cu focus pe patologia cancerelor la femei).
Totodată, această platformă îşi propune să genereze idei de politici publice dedicate care să poată fi promovate la nivelul autorităţilor publice. Dezbaterea a adus în prim-plan dificultăţile financiare şi emoţionale cu care se confruntă femeile diagnosticate cu cancer, impactul asupra carierei profesionale şi a vieţii de familie, consecinţele socio-economice ale acestei afecţiuni, precum şi soluţiile şi resursele disponibile pentru sprijinirea acestora.
Platforma “Iniţiativa pentru Sănătatea Femeii” îşi propune să integreze un spectru cât mai larg de perspective asupra problematicii sănătăţii femeilor. Astfel, la dezbatere au participat reprezentante din mediul politic, de business, societate civilă, media şi experţi independenţi.
“Integrarea după diagnosticul de cancer este foarte importantă, căci acest diagnostic atrage după sine o serie de consecinţe la nivel emoţional şi psihic. Cancerul este boala care cel mai adesea le răpeşte femeilor acele simboluri ale feminităţii, iar gestionarea unui astfel de diagnostic este extrem de complicată. Trebuie să ne concentrăm atenţia asupra unor soluţii extrem de importante în gestionarea unei boli oncologice de către femei: diagnosticul rapid, accesul la tratament şi investigaţii, programe de screening. Prin dialog putem promova soluţii de politică publică centrate pe nevoile reale şi putem contribui la dezvoltarea unei societăţi empatice”, a declarat Conf. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidenţial, Departamentul Sănătate Publică, Preşedinţia României.
“Măsuri vitale în abordarea sănătăţii femeilor sunt: eliminarea cancerelor prevenibile prin vaccinare (cancerul de col uterin poate fi prevenit prin vaccinarea anti-HPV) şi diagnosticul timpuriu sunt necesare pentru scăderea indicatorilor de incidenţă, prevalenţă şi mortalitate din cauza cancerului în rândul femeilor care, din păcate, sunt mult în urma mediei UE. Susţin măsurile de screening naţional pentru toate tipurile de cancer, osteoporoză şi boli cu transmitere sexuală. Accentul trebuie pus pe prevenţie, educare şi informare. Comisarul european pentru sănătate, dna Stella Kiriakides menţiona într-una din declaraţiile domniei sale că cele mai bune politici publice sunt acelea care izvorăsc din experienţa personală a politicianului care le promovează şi susţine. Ştiu exact ce înseamnă un diagnostic de cancer, înţeleg tumultul stărilor care invadează sufletul unui bolnav oncologic de la disperare, egoism, frustrare, precum şi resursele interne pe care le găseşte şi care îl fac să meargă mai departe cu încredere”, a transmis Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Senatului României.
“Este foarte clar că avem nevoie de soluţii: prevenţie pentru acele boli care pot fi prevenibile. Am militat cu succes pentru promovarea unor acte normative care să asigure compensarea vaccinurilor astfel încât, de exemplu, vaccinarea anti-HPV să fie implementată cu succes în rândul femeilor şi să contribuie în mod real la scăderea incidenţei cancerului de col uterin. Începând cu data de 1 decembrie, vom avea acces la compensarea acestui tip de vaccin cu 100% pentru fetele şi băieţii de până la 18 ani şi cu 50% pentru femeile cu vârste între 19 şi 45 de ani. Programele de screening sunt, de asemenea, instrumente deosebit de utile în accesul la diagnosticare rapidă şi în stadii timpurii ale bolilor”, a precizat Dr. Elena Cristina Dinu, deputat, Vicepreşedinte al Comisiei pentru Sănătate şi Familie.
“Într-o societate în care există mai multe femei la masa deciziilor vor exista soluţii concrete promovate prin politici publice ţintite pentru bunăstarea femeilor. Trebuie să ne uităm la programe care aduc în centrul atenţiei femeile: programele de screening pentru femei, promovarea unor pachete de măsuri pentru femeile aflate la menopauză. Acesta din urmă este încă un subiect tabu în societatea românească. Trebuie să luăm exemplul altor state în care există programe specifice pentru mai multe categorii de vârstă şi să ne fixăm ca obiective creşterea speranţei de viaţă la femei, asigurarea unei calităţi a vieţii sporite şi menţinerea în activitate a femeilor într-o stare de sănătate bună”, a punctat Anca Dragu, senatoare, Preşedintă Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi.
“Consider că trebuie implementate în România campanii de prevenţie la nivel naţional, pe modelul celor din Olanda, Spania, Franţa. Costurile de tratament sunt de 9 - 10 ori mai mari decât costul măsurilor preventive, impactul bolilor asupra societăţii, familiei, economiei fiind deosebit de mare. Campaniile de comunicare trebuie să conţină mesaje clare, simple şi care să ajungă la destinatarele din mediul rural. De asemenea, sistemul de educaţie are importanţa lui şi trebuie dezvoltat şi îmbunătăţit. Cred că este utilă şi implicarea reprezentanţilor Ministerului Educaţiei în acest proiect, pentru că sistemul de educaţie trebuie ancorat şi implicat în aceste dezbateri”, a menţionat Violeta Ciurel, vicepreşedinte Women on Boards, Professional Women Network.
“Lucrăm în comunităţi în care femeile ajung la ginecolog doar atunci când nasc, iar multe dintre ele nu şi-au făcut niciodată testul Babeş-Papanicolau. Toate programele de prevenţie trebuie să ţină cont de nevoile şi identităţile lor. Informarea trebuie făcută prin mai multe canale, specialiştii din local trebuie să fie implicaţi în demersuri de formare continuă, iar lipsa accesului ar putea fi suplinită prin caravane mobile de vaccinare şi screening”, a declarat Andrada Cilibiu, expertă în drepturi sexuale şi reproductive, Centrul FILIA.
