Politicile de acces la planificare familială, contracepţie, educaţie sexuală şi de sănătate a reproducerii, coerente şi actualizate, alături de acces gratuit la întreruperi de sarcină la cerere reprezintă unele dintre principalele soluţii pentru creşterea accesului femeilor la servicii de sănătate reproductivă accesibile şi sigure, au arătat Asociaţia Moaşelor Independente şi Centrul FILIA în cadrul unei conferinţe de presă susţinute astăzi la Institutul Francez din România.
Cele două asociaţii au organizat la Bucureşti, în perioada 18 noiembrie - 10 decembrie a.c., cu sprijinul organizaţiilor internaţionale VOICE, Médecins du Monde şi Center for Reproductive Rights, evenimentul „Ce faci când nu poţi să alegi în siguranţă? - O experienţă imersivă despre accesul la avort în România”, în care au explorat practic felul în care arată obstacolele cu care se confruntă femeile din România când accesează servicii de întrerupere a sarcinii la cerere.
„Avortul în condiţii nesigure este cauza principală - dar care ar putea fi prevenită - a mortalităţii şi
complicaţiilor legate de sănătatea reproducerii. Autorităţile trebuie să asigure politici de acces la
planificare familială, contracepţie, educaţie sexuală şi de sănătate a reproducerii, coerente şi actualizate, alături de acces gratuit la întreruperi de sarcină. Cu cât accesul la aceste servicii este mai redus, cu atât vor fi mai multe avorturi în condiţii nesigure. Implicit vor fi mai multe femei care îşi riscă viaţa. Asociaţia noastră furnizează servicii de educaţie sexuală şi reproductivă pentru femei şi adolescenţi din România, inclusiv pentru refugiaţi, contracepţie, educaţie prenatală, consult obstetrical şi ginecologic, consultaţii şi consiliere cu moaşe, cât şi acces la servicii de întrerupere a sarcinii în condiţii sigure. Toate acestea trebuie să fie furnizate de către sistemul medical public”, a declarat Irina Mateescu, vicepreşedinta Asociaţiei Moaşelor Independente.
„Experienţa imersivă pe care am organizat-o a fost parcursă de peste 70 de persoane, printre care
ambasadori şi reprezentanţi ai ambasadelor străine din România, reprezentanta de ţară a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Cancelaria prim-ministrului şi Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, reprezentanţi ai Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România, reprezentanţi ai Coaliţiei Naţionale Viaţa fără Violenţă din Republica Moldova, reprezentanţi ai organizaţilor internaţionale Médecins du Monde şi VOICE, care sunt şi partenerii noştri, OXFAM, dar şi de numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile şi activişti”, a mai afirmat Irina Mateescu.
De asemenea, în cadrul conferinţei de presă, cele două asociaţii au arătat că principala cauză pentru
creşterea avorturilor nesigure este că din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii şi a medicilor de a refuza sau criza COVID-19. O altă barieră este legată de costurile ridicate ale acestei proceduri, arătând că preţul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 - 1.200 de lei în sistemul public, respectiv până la 4.500 de lei în sistemul privat.
„Trăim într-o ţară în care nu avem acces la metode contraceptive, mai ales pentru cele mai vulnerabile dintre noi. Nici noi nu vrem ca femeile să facă contracepţie cu avortul, dar trebuie să le oferim acest serviciu când e nevoie şi nu există altă cale. Femeile vor face în continuare avort, indiferent cât de multă muncă de convingere vor face organizaţiile anti-alegere, indiferent de piedicile pe care le pun spitalele şi instituţiile statului. Ce e important: vor fi aceste avorturi făcute în siguranţă? Credem că fiecare dintre noi trebuie să aleagă când şi dacă doreşte să nască un copil - nu statul, nu familia, nu comunitatea sau organizaţiile antiavort. Orice îngrădire a accesului la servicii de sănătate reproductivă este o formă de violenţă împotriva femeilor şi nu face decât să crească numărul avorturilor nesigure”, a declarat Andrada Cilibiu, expertă în drepturi sexuale şi reproductive în cadrul Centrului FILIA.
