Avem nevoie de un plan pe termen lung pentru sistemul de sănătate românesc, care să pună în centrul său omul sănătos. Aceasta este concluzia unei dezbateri ample, în cadrul evenimentului „Think Health 2023 - Instalarea în viitor”, la care au participat autorităţi publice, membri ai guvernului şi ai administraţiei prezidenţiale, comisari europeni, europarlamentari, experți români și internaționali, reprezentanți ai mediului academic, ai comunității medicale și ai industriei de sănătate.
În cadrul conferinţei ThinkHealth, aflată la cea de-a patra ediţie, organizată de Point PA&PR în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate din Senatul României şi Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti, a fost prezentată cercetarea calitativă „Sănătatea: Orizont 2050”, derulată în rândul celor mai importanţi reprezentanţi ai autorităţilor din domeniul medical, de unde au reieşit 7 factori determinanţi, a căror dezvoltare corectă poate duce sistemul de sănătate românesc mai departe, într-un viitor pe care ni-l dorim cu toţii: prevenţia, dezvoltarea şi cercetarea, medicina avansată, digitalizarea, infrastructura sistemului de sănătate, pregătirea medicilor şi adresarea factorilor conecşi cu impact în sănătate.
Cei doi comisari europeni, dna Adina Vălean, Comisar European pentru Transporturi şi dl Virginijus Sinkevičius, Comisar European pentru Mediu, prezenţi cu mesaje dedicate evenimentului, au subliniat importanţa unei abordări mai largi a problematicii sănătăţii publice: de la mobilitate sustenabilă, reducerea congestiei generate de transporturi, la creşterea calităţii aerului, factori cu o influenţă semnificativă asupra sănătăţii.
Semnalul de alarmă tras de majoritatea participanţilor la conferinţă se referă la nevoia urgentă de elaborare a unor politici publice care susţin prevenţia.
„Trebuie să ne pregătim pentru o medicină a viitorului care, cu siguranţă, va fi una axată pe genetică şi, respectiv, pe genetică moleculară. Designul sistemului medical din România trebuie schimbat. Este necesar să inovăm în toate domeniile pentru protecţia mediului întru sănătatea omului, de la agricultură, mediu – poluare, calitatea aerului şi a apelor, transport, digitalizarea infrastructurii medicale, educaţie pentru sănătate şi gestiunea pacienţilor. România trebuie să facă paşi importanţi pentru transformarea sistemului de sănătate dintr-unul reactiv, centrat pe omul bolnav, într-unul proactiv, centrat pe omul sănătos. Începând cu 2024, acest drum va demara, pentru că avem nevoie, de exemplu, de foarte mulţi navigatori pentru pacienţi - omul sănătos are nevoie de sprijin”, a concluzionat Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, Preşedinte Comisia pentru Sănătate, Senatul României.
Totodată, expertul internaţional Christian Jeverlund, Partner Copenhagen Economics, a evidenţiat importanţa strategică a inovaţiei în medicină, menţionând că România ar putea deveni un lider regional în ceea ce priveşte colectarea şi fracţionarea plasmei, materie primă esenţială în multiple terapii salvatoare de vieţi, în contextul în care la nivel european există un deficit major în ceea ce priveşte colectarea acesteia.
Conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidenţial, Departamentul de Sănătate Publică Preşedinţia României a evidenţiat temele majore care constituie priorităţi pentru Adminstraţia Prezidenţială:
„Investiţia în prevenţie şi educaţie pentru sănătate rămâne fundamentul unei societăţi sănătoase şi reziliente pe termen lung. O prioritate pe care mi-o asum este sănătatea mintală. Trebuie să ne concentrăm asupra responsabilizării societăţii în ceea ce priveşte sănătatea mintală, o temă despre care nu prea se vorbeşte în România, deşi ea constituie prioritate a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Comisiei Europene. O altă direcţie pe care o consider absolut necesară porneşte de la ideea că sănătatea nu este o problemă izolată, ci are implicaţii profunde asupra tuturor politicilor noastre, aşa cum s-a văzut. De aceea, abordarea One Health este absolut esenţială, pentru că sănătatea noastră este strâns legată de sănătatea mediului şi a ecosistemelor în care trăim”, a declarat Conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidenţial, Departamentul de Sănătate Publică Preşedinţia României.
Comunităţile sănătoase sunt construite integrat, iar un prim pas spre viitor se vede deja în practică în unele oraşe din România, precum Buzău, reprezentat la evenimentul Think Health 2023 de primarul Constantin Toma, Preşedinte Executiv al Asociaţiei Municipiilor din România: „Medicina trebuie văzută din perspectiva stilului de viaţă: mişcare, mediu sănătos – spaţiu verde suficient, hrană sănătoasă, economie circulară, educaţie verde şi educaţie pentru sănătate. Sănătatea începe de la şcoală, ce noi am reuşit deja să facem cu prima şcoală verde de economie circulară din România.”
Un accent special a fost adus în conferinţă de către reprezentanţii Societăţii Studenţilor în Medicină, prin Carla Breuer, Preşedinta SSMB: „Sănătatea se fundamentează pe o abordare integrată şi, în mod special, pe prevenţie. Îmi aduc aminte de un caz pe care l-am văzut ca studentă, în practica mea de vară, în care toate dotările din acel spital nu au făcut diferenţa pe care ar fi făcut-o prevenţia la momentul de faţă, prevenţie prin educaţie medicală. În cadrul societăţii de studenţi încercăm să educăm prin toate proiectele pe care le facem: cursuri de prim ajutor, campanii de informare, campanii de screening.”
Reprezentanţii industriei vorbesc pe aceeaşi voce, prioritizând prevenţia şi diagnosticul precoce în tot ceea ce înseamnă cercetare, dezvoltare şi inovaţie medicală.
„Cheia sănătăţii este prevenţia. Pilonul principal în această luptă este vaccinarea. În România au fost făcuţi paşi uriaşi pentru viitor, au început să fie schimbate anumite paradigme prin implementarea căilor de acces la vaccin şi la vaccinare. De exemplu, pentru prima dată în istoria României, de la 1 octombrie avem vaccinul antigripal compensat, iar vaccinarea va putea fi făcută direct de farmacist. De asemenea, campaniile de conştientizare, parteneriatul dintre industrie, autorităţi publice şi învăţământ pentru educaţia pentru sănătate încă de la grădiniţă. Din fericire, în prezent avem multe vaccinuri pentru prevenirea bolilor infecţioase. Iar în viitorul apropiat, România este foarte deschisă
pentru vaccinuri inovatoare, deoarece obiectivul este ca niciun român să nu moară de boli care putea fi evitate prin vaccinare”, a precizat Lidija Milicevic, General Manager Vaccines, Sanofi România.
În completarea perspectivei privind prevenţia prin imunizare, Frank Loeffler, General Manager Roche România, arată importanţa utilizării testelor de diagnostic: „Inovaţiile medicale din prezent ne permit să ducem ideea de prevenţie la un nivel avansat prin testarea, încă din uter, a diverselor boli sau riscuri asociate. Testele de diagnosticare timpurie au un impact decisiv în prevenţie prin depistarea precoce a bolilor grave, ajută la reducerea costurilor medicale asociate îngrijirii bolnavului şi reduc presiunea asupra sistemului sanitar. România, prin utilizarea testelor de diagnostic, poate reduce major cheltuielile legate de îngrijirea afecţiunilor acute şi cronice. Conform unui raport Lancet, în fiecare an, aproximativ 1,1 milioane de decese ar putea fi evitate prin intermediul unui acces mai bun la diagnostic.”
Evenimentul s-a încheiat cu un moment emoţionant, în care Carla Brauer, preşedinta Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti, a încapsulat un mesaj pe care viitorii studenţi la medicină, din 2050, orizontul de timp la care conferinţa de anul acesta s-a raportat, să-l deschidă. Mesajul studenţilor de azi pentru studenţii din 2050: „Viitorul vostru depinde doar de voi. Luaţi atitudine, implicaţi-vă în găsirea de soluţii şi în implementarea lor”.
Think Health 2023, eveniment dedicat promovării de politici publice integrate pentru dezvoltarea sistemului românesc de sănătate, a fost organizat cu susţinerea partenerilor strategici Takeda, Roche, Sanofi, Johnson&Johnson, Sofmedica, Viatris, ARPIM, UNSAR şi a partenerului media Sănătatea Press Group.
