În fiecare an, pe 22 iulie, este celebrată Ziua Mondială a Creierului. Anul acesta, Federaţia Mondială de Neurologie (WFN) a dedicat Ziua Mondială a Creierului 2023 sănătăţii creierului şi dizabilităţii.
Asociaţia CREDU, organizaţie non-guvernamentală specializată pe comunicarea în sănătate, atrage atenţia asupra impactului tulburărilor neurologice asupra bunăstării oamenilor şi necesitatea unor politici echitabile în domeniul sănătăţii în România.
Societăţile naţionale şi regionale din întreaga lume luptă pentru a evidenţia importanţa sănătăţii creierului şi că nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Afecţiunile neurologice ca migrena, epilepsia, Alzheimer, AVC, Parkinson, scleroza multiplă etc. pot duce la dizabilităţi care afectează calitatea vieţii unui individ, afectând mobilitatea, funcţionarea cognitivă sau bunăstare emoţională. Multe dintre persoanele cu afecţiuni ale creierului se confruntă cu stigmatizarea, discriminarea, lipsa accesului la îngrijire profesională şi reabilitare care le poate schimba viaţa.
“Dizabilităţile datorate afecţiunilor creierului pot fi în mare măsură prevenite, tratate şi recuperate. Ele afectează fiecare grupă de vârstă, etnie, sex sau statut socio-economic. Accesul la diagnostic, medicamente, proceduri intervenţionale, tehnologii de asistenţă este necesar pentru a optimiza sănătatea creierului şi a duce la o calitate a vieţii cât mai bună.”, declară Oana Voicu, preşedinte asociaţia Credu.
"Brain Health and Disability reprezintă o temă vitală pe care World Brain Day o aduce în atenţia noastră în 2023. Creierul este epicentrul sănătăţii şi identităţii noastre, iar un spectru larg de patologii poate influenţa funcţionarea acestuia. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că stilul nostru de viaţă, dieta şi mediul înconjurător au un impact direct asupra sănătăţii creierului. Îngrijirea sănătăţii creierului este cel mai important lucru pe care îl putem face pentru noi înşine şi pentru cei din jurul nostru. Haideţi să fim responsabili şi să ne susţinem reciproc în această călătorie către o sănătate mentală mai bună.", ne transmite dr. Vlad Tiu, medic neurolog Spitalul Universitar de Urgenţă Elias.
La nivel global, migrena afectează peste 10% din populaţie, fiind a doua cauză de ani trăiţi cu dizabilitate. “Dizabilitatea cauzată de migrenă implică un impact profund pe care atacurile recurente de cefalee îl pot avea asupra vieţii de zi cu zi a individului, asupra activităţii la locul de muncă şi asupra calităţii vieţii în general. Dincolo de disconfortul fizic imediat, migrena poate duce la o afectare semnificativă a funcţionalităţii, afectând capacitatea individului de a efectua activităţi zilnice curente, de a merge la şcoală sau la serviciu, de a participa la activităţi sociale şi de a menţine un echilibru emoţional. Încărcătura cauzată de migrenă se extinde dincolo de persoanele care suferă de această afecţiune, implicând şi familiile acestora, comunităţile din care fac parte şi întreaga societate, din cauza efortului economic şi medical generat de tratamentul acestei afecţiuni.", adaugă dr. Elena Terecoasă, neurolog, şef lucrări Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Este esenţial să recunoaştem dizabilitatea cauzată de migrenă ca o preocupare reală în domeniul medical, promovând o mai bună conştientizare şi acces la tratamente eficiente pentru a îmbunătăţi viaţa celor care trăiesc cu această afecţiune şi, în cele din urmă, pentru a reduce impactul său asupra societăţii. Cu ocazia Zilei Mondiale a Creierului 2023 asociaţia CREDU a lansat un studiu asupra nevoilor persoanelor cu migrenă din România, care poate fi accesat la https://forms.gle/5mKcaE7793CXsC6w7.
În acest an o atenţie deosebită în România este acordată accidentelor vasculare cerebrale, fiind în lucru Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare. Anual un număr de aproximativ 50-55.000 de persoane fac un accident vascular cerebral ischemic (AVCi).
“Din 100 de pacienţi cu AVCi acut, între 15 -20 vor deceda pe parcursul primelor 3 luni, iar alţii 30-40 vor avea o dizabilitate neurologică importantă – această dizabilitate poate afecta capacitatea de a se deplasa, de a comunica, de a-şi îndeplini activităţile zilnice sau de a-şi gestiona în mod independent nevoile de bază, şi este asociată cu costuri sociale şi familiale ridicate. Situaţia este şi mai dramatică pentru AVCi severe cu ocluzie de vas mare (aproximativ 20-40% din cazuri), pentru care în lipsa unui tratament peste 30% din pacienţi vor deceda şi între 50-80% dintre supravieţuitori vor rămâne cu dizabilitate neurologică severă.”, atrage atenţia dr. Răzvan-Alexandru Radu, neurolog cu competenţă în neuroradiologie intervenţională în cadrul Spitalului Universitar De Urgenţă Bucureşti.
În prezent doar 5% dintre pacienţii cu AVCi au tratament farmacologic şi sub 1% tratament intervenţional. Principalele mijloace de reducere a impactului asupra populaţiei generale şi asupra bugetului de stat al dizabilităţii post-AVC sunt creşterea bugetului alocat tratamentelor, susţinerea dezvoltării reţelelor moderne de AVCi de către autorităţile locale şi crearea de centre de neuro-reabilitare la nivel naţional cu echipamente moderne şi specialişti.
Prin creşterea gradului de conştientizare cu privire la impactul sănătăţii creierului, dizabilitatea asociată tulburărilor creierului poate fi redusă. În această Zi Mondială a Creierului, #WorldBrainDay2023, sunteţi invitat/ă să vă alăturaţi efortului global de a creşte gradul de conştientizare cu privire la provocările cu care se confruntă persoanele cu tulburări neurologice!
Despre Asociaţia Credu
Asociatia CREDU - Creative Education a fost înfiinţată din dorinta de a promova conceptul de educaţie creativă în sănătate. În ultimii ani, s-a dedicat organizării unor serii de proiecte online şi offline adresate adulţilor sau copiilor, care au avut ca obiectiv informarea şi conştientizarea unor teme importante din domeniul sănătăţii.
