Cercetători în domeniul securităţii cibernetice avertizează că informaţiile genetice accesibile publicului larg constituie o ţintă valoroasă pentru autorii de atacuri informatice. Experţii subliniază că sunt necesare strategii urgente de protecţie, având în vedere că bazele de date genetice devin tot mai accesibile.
Specialiştii atrag atenţia că datele genetice disponibile public online sunt expuse riscului de atacuri cibernetice şi constituie o ţintă prioritară pentru hackeri.
Lipsa unor măsuri de securitate bine definite în acest domeniu poate afecta grav confidenţialitatea datelor personale, integritatea cercetării ştiinţifice şi chiar siguranţa naţională.
În contextul creşterii accesibilităţii informaţiilor genetice, experţii subliniază necesitatea adoptării urgente a unor soluţii de protecţie eficace. În acelaşi timp, cercetătorii atrag atenţia asupra ameninţărilor informatice care pot apărea în contextul utilizării tehnologiilor avansate de analiză genetică.
Tehnologia de secvenţiere ADN de ultimă generaţie - metoda modernă şi rapidă de determinare a succesiunii componentelor chimice dintr-o moleculă de ADN - permite analiza unor volume uriaşe de material genetic, facilitând identificarea modificărilor legate de afecţiuni, răspunsuri la tratamente şi alte procese biologice relevante.
Totuşi, echipamentele, tehnologiile şi programele informatice necesare acestui proces sunt expuse unor riscuri multiple, potrivit unui raport publicat în revista IEEE Access.
Întrucât multe dintre seturile de date genetice sunt disponibile pe internet, există numeroase modalităţi prin care acestea pot fi accesate şi utilizate în mod necorespunzător de către infractori cibernetici, fie pentru supraveghere, manipulare, sau chiar în vederea unor experimente cu caracter potenţial nociv.
Printre vulnerabilităţile identificate se numără biocipurile utilizate în echipamentele de secvenţiere, care pot fi infectate cu programe malware, inclusiv programe de tip troian camuflate ca aplicaţii aparent inofensive.
Un microcip compromis poate extrage informaţii sensibile sau modifica datele genetice, compromiţând, astfel, acurateţea necesară în diagnosticarea medicală şi în desfăşurarea cercetării ştiinţifice.
Totodată, atacatorii pot accesa secvenţe de ADN replicate în laborator în scopuri de cercetare şi le pot compara cu baze de date genealogice accesibile public, obţinând informaţii care permit identificarea persoanelor şi asocierea acestora cu date personale sensibile.
„Deşi reprezintă un domeniu de importanţă strategică, securitatea cibernetică din sfera biogeneticii este încă subestimată şi insuficient înţeleasă în cadrul biosecurităţii la nivel global, contribuind la o potenţială breşă serioasă în sistemul de siguranţă, expunându-l la consecinţe nedorite şi potenţial grave”, a declarat coordonatorul studiului, dr. Nasreen Anjum, de la University of Portsmouth's School of Computing, citat de Reuters.
Pentru a asigura protecţia datelor genetice şi utilizarea lor strict în scopuri benefice, autorul subliniază urgenţa intensificării cercetării şi colaborării interdisciplinare, cu scopul de a identifica măsuri eficiente de securitate cibernetică aplicabile acestei tehnologii avansate, cu rol esenţial în progresul biomedical.
