Despre noutăţile privind cercetările în domeniul industriei farmaceutice, despre felul în care a revoluţionat imuno-oncologia medicina actuală şi ce şanse la viaţă au oferit pacienţilor noile terapii inovative, dar şi despre provocarea lansată românilor de-a parcurge pe bicicletă 50.000 de kilometri pentru a încuraja cercetarea în cadrul proiectului „Bike For Science” aflaţi din interviul acordat pentru 360medical.ro de către Cătălin Radu, Director General Bristol Myers Squibb România. Tratamente noi în scleroză multiplă şi în anemia majoră dată de talasemie, de betatalasemie, de sindrom mielodisplastic, urmează să intre pe piaţa din România, a anunţat Cătălin Radu, Director general al companiei Bristol Myers Squibb (BMS) în România.
Vă aflaţi la conducerea filialei din România a unei companii farmaceutice importante, aşa că aş vrea să vă întreb pe producerea căror tipuri de terapii vă axaţi în prezent şi în ce boli puteţi spune că aţi găsit soluţii terapeutice foarte bune?
Sunt în Bristol Myers de ceva mai mult de un an şi jumătate şi îmi place foarte mult componenta de inovaţie pe care aceasta o propune pacienţilor din întreaga lume. Aş îndrăzni să spun că în multe dintre ariile terapeutice abordate Bristol Myers este un adevărat pionier. O arie terapeutică de importanţă maximă şi pentru pacienţii noştri din România este imuno-oncologia. Spun pionierat pentru că Bristol Myers Squibb este compania care a rambursat in România, primul medicament de imuno-oncologie şi a continuat apoi cu un alt produs, ce a fost pus ulterior la dispoziţia pacienţilor.
Bristol Myers Squibb este o companie specializată, cu terapii ţintite în arii terapeutice cu o nevoie majoră nesatisfăcută încă, precum cancerul - atât in tumori solide cât şi cancerele de sânge. Acum, prin achiziţia Celgene, putem accesa chiar mai mult din această arie a tumorilor de sânge.
La nivel global, Bristol Myers Squibb este pionier şi în domeniul patologiei cardiovasculare, printr-un produs anticoagulant, comercializat în România în parteneriat cu o altă companie farmaceutică.
Care este vârful de lance al BMS din panoplia medicamentelor în momentul de faţă?
Vârful de lance cu siguranţă este portofoliul imuno-oncologic. Agenţii imuno-oncologici folosesc capacitatea naturală a sistemului imunitar al organismului de a combate cancerul. Sunt capabili să influenţeze aceleaşi căi de semnalizare folosite de celulele tumorale pentru a evita detectarea şi distrugerea lor. Bristol Myers Squibb se concentrează, printre altele, pe acest domeniu terapeutic inovator şi cercetează în prezent o varietate de substanţe active imunologic în diferite tipuri de tumori. Activităţile de cercetare ale companiei includ o cooperare strânsă cu instituţii academice independente.
Despre ce tipuri de terapii puteţi vorbi ca fiind disponibile în România în acest moment din tot portofoliul BMS şi care sunt planurile de viitor în ceea ce ne priveşte pe noi, românii? La ce medicamente noi să ne aşteptăm?
Dintre terapiile actuale, tot ceea ce avem în imuno-oncologie este disponibil în România şi compensat prin acel mecanism de compensare cost-volum stabilit de autorităţi. Avem în continuare produse în dezvoltare, dar ceea ce este interesant în imuno-oncologie este că nu ai câte o moleculă nouă pentru fiecare indicaţie. Aceste molecule, acest concept al imuno-oncologiei s-a dovedit foarte versatil pentru că în diferitele forme de cancer rezultatele sunt absolut remarcabile şi pe măsură ce se termină studiile registraţionale, de regulă autorităţile aprobă aceste noi indicaţii. Astfel în România am început cu o indicaţie de melanom extinsă apoi cu o indicaţie de cancer pulmonar, cancer renal, cancer de cap şi gât, iar recent pentru Limfom Hodgkin. Şi aceste zone de tratament se extind în permanenţă. Fie prin accederea într-o linie superioară de tratament, pentru că este extrem de important pentru un pacient să beneficieze de cea mai bună opţiune terapeutică, cât mai devreme posibil. Ceea ce cred că merită menţionat este faptul că abordarea de tratament în oncologie se duce din ce în ce mai mult spre ceea ce într-adevăr contează pentru pacient: supravieţuirea. Imuno-oncologia a arătat că îşi merită un loc foarte devreme în planul de tratament pentru că, într-adevăr, contribuie considerabil la creşterea ratei de supravieţuire a pacientului.
Până la imuno-oncologie, un indicator esenţial era progresia (aşa numitul progression free survival) care spunea că „dacă pacientul stă mai mult pe o anumită terapie, şansa ca el să trăiască mai mult e ca suma dintre opţiunile terapeutice”. Ei bine, imuno-oncologia a dat un pic peste cap această teorie, în sens favorabil, arătând că şi după încetarea tratamentului pacientul trăieşte încă mult şi bine, cu o calitate a vieţii foarte, foarte bună.
Legat de terapia imuno-oncologică: din ce punct de vedere consideraţi că aceasta este o inovaţie în medicină?
Cred că inovaţia, dincolo de ştiinţa acestei terapii care este una extrem de complexă dat fiind că eliberează organismul şi îi facilitează recunoaşterea de celule canceroase, este demonstrată de rata de supravieţuire a pacienţilor. Să luăm, de exemplu, cancerul de plămân. Până la apariţia opţiunilor de tratament imuno-oncologice, după cinci ani, care este un indicator important în supravieţuirea la cancer, erau în viaţă circa 1 din 20-21 de pacienţi. Cam asta era proporţia. Mică, foarte mică. Tratamentele imuno-oncologice au făcut posibil ca în ziua de azi, 1 din 7 pacienţi să fie în continuare în viaţă după această perioadă. Iar diversele combinaţii, inclusiv de doi agenţi, două molecule de imuno-oncologie, ne dau speranţe să credem că în viitor această rată va fi şi mai bună.
Să iau un alt exemplu: melanomul. În cea mai problematică formă de cancer a pielii, supravieţuirea la cinci ani era aproape o iluzie până la apariţia imuno-oncologiei. Ei bine, prin combinaţia a două medicamente imuno-oncologice, în acest moment putem spune că mai mult de jumătate - mai precis circa 52% dintre pacienţi sunt în viaţă la 5 ani după diagnosticare. Este un rezultat absolut fabulos. Să ştii că ai mai mult de 50% şanse să fii în viaţă la 5 ani, faţă de aproape nicio şansă până la apariţia acestor opţiuni, mi se pare un salt de-a dreptul uriaş.
Iată cât de importantă este cercetarea în acest domeniu, de aceea aş vrea să vă întreb spre ce direcţii merge BMS în domeniul cercetării şi a dezvoltării de noi medicamente?
Avem lucruri care sunt în curs de evaluare, de aprobare, foarte importante aş spune. Discutăm despre studii absolut impresionante în domeniul cancerelor de sânge. Există două tehnologii, două molecule reprezentative pentru ceea ce se numeşte tehnologie de editare genetică, în care celulele sunt prelevate sunt modificate, crescute apoi în mediu de laborator şi reintroduse în corpul uman cu nişte rate şi viteze de răspuns absolut incredibile. Acestea sunt în curs de evaluare şi sperăm, bineînţeles, şi de aprobare atât la FDA cât şi la Agenţia Europeană. Mai suntem foarte activi şi au fost aprobate de către EMA tratamente în scleroză multiplă şi în anemie majoră dată de talasemie, de betatalasemie, la fel de sindrom mielodisplastic. Actualmente sunt în curs de aprobare de preţ şi apoi, sperăm noi, vor începe şi etapele de compensare în România.
La finalul lunii octombrie aţi găzduit un eveniment online în cadrul căruia discutaţi despre inovaţia în medicină şi industria farmaceuticelor. Concret ce înseamnă eforturile depuse de industria în care activaţi pentru cetăţeni? Şi dacă aici ne puteţi oferi şi câteva exemple de inovaţii din portofoliul companiei care au schimbat vieţi, în afară de imuno-oncologia despre care deja am vorbit?
Evenimentul marchează pentru noi confirmarea Bristol Myers Squibb ca o companie clar axată pe cercetare şi dezvoltare. Este crezul nostru, este misiunea noastră de a ajuta pacienţi prin intermediul ştiinţei, cercetării şi dezvoltării. Inovaţia din medicină necesită şi crearea unui al doilea element: accesul pacienţilor la această inovaţie. Şi aici este nevoie de o colaborare foarte bună cu autorităţile, cu sistemele de sănătate. Pentru că inovaţia salvează vieţi pe de o parte, dar pentru a face asta, ea trebuie să fie accesibilă. Mai mult, ar trebui să fie accesibilă şi cât mai repede pentru pacienţi. Din păcate, suntem activi în arii terapeutice care nu aşteaptă. Un bolnav de cancer nu poate astepta doi, poate trei ani, până când un tratament care îi poate salva viaţa sau prelungi semnificativ viaţa, intră în compensare. Şi aici cred că atât industria farmaceutică, dar şi factorii de decizie la nivel de asigurări de sănătate, trebuie să acţioneze foarte rapid şi eficient pentru că ambele părţi au, până la urmă, obiectivul comun de a ajuta şi proteja pacienţii.
Cât despre exemplele concrete, în afară de imuno-oncologie, putem vorbi despre tratamente împotriva hepatitei dar şi al bolilor autoimune. Sunt zone unde eforturile noastre au ajutat realmente pacienţii.
Pentru că aţi vorbit de misiune, aş vrea să-mi spuneţi puţin şi despre noua viziune pe care o aveţi în privinţa companiei. Ce înseamnă această viziune pentru pacienţii din România?
Sunt, de fapt, o viziune şi o misiune cu care să se identifice fiecare coleg care e parte din entitatea Bristol Myers Squibb, fie că vorbim despre cei care s-au alăturat din echipa Celgene, ori cei care s-au alăturat echipei în urmă cu mai multă vreme. Împreună, cele două reprezintă o articulare a obiectivului nostru de a pune ştiinţa în slujba pacientului. Pentru România, aş spune că misiunea şi angajamentul rămân la fel. Pentru că cercetarea sau producţia de medicamente, chiar dacă nu au loc în România, se adresează pacienţilor din ţara noastră în egală măsură.
Perioada ce a trecut, dar mai ales în primăvară, aş îndrăzni să spun că a fost o perioadă absolut critică pentru siguranţa în aprovizionarea cu medicamente. Compania Bristol Myers Squibb, şi noi ca organizaţie din România, am depus eforturi extraordinare pentru a acoperi nevoile tuturor pacienţilor care se bazau pe noi. Nu am auzit să fi existat vreun pacient care să fi rămas fără tratament. Nu am avut întârzieri în aprovizionare şi asta a fost o adevărată realizare, aş îndrăzni să spun, a colegilor din productie (pentru că una dintre fabricile Bristol Myers Squibb este, de exemplu, în Italia). Mai apoi, tot lanţul de aprovizionare, rute alternative de transport, graniţe închise dar şi controale sporite. A fost o încercare majoră şi faptul că am trecut cu bine- aş spune excelent – peste această încercare ne dovedeşte angajamentul dar şi profesionalismul nostru.
În această perioadă am văzut că aţi avut şi un proiect foarte interesant, BikeForScience o iniţiativă care practic aduce importanţa ştiinţei în atenţia noastră a tuturor. Aş vrea să ne detaliaţi puţin această acţiune de responsabilitate sociala (CSR) ?
În luna noiembrie a avut loc Ziua Mondială a Ştiinţei şi am vrut să celebrăm această zi, dar şi momentul lansării unei viziuni unitare a companiei într-un mod inedit. Dorinţa noastră a fost să sprijinim şi în România cercetarea şi inovaţia şi nu avem aşteptări ca proiectele înscrise de către Universităţile de Medicină şi Farmacie, să ducă neapărat în ceea ce ar putea fi foarte spectaculos, descoperirea unei molecule sau a unui tratament. Dar există în domeniul medical atâtea zone care pot inspira inovaţii benefice pentru pacient, încât considerăm efortul nostru ca o mică mână de ajutor întinsă oamenilor excepţionali care sunt angajaţi în cercetare. Considerăm că noi, cetăţenii, vorbim prea puţin despre realzările cercetătorilor, aşa că Bike For Science este, cumva, ca o acţiune din umbră care ajută, dar care nu apare nicăieri atât de vizibil.
Referitor la iniţiativa în sine, Bike For Science şi-a propus să reunească un număr cât mai mare de români într-un demers comun de a-şi arăta susţinerea pentru ştiinţă şi cercetători. Astfel, am lansat către societatea civilă provocarea de a pedala 50.000 km, folosind bicicleta pentru exterior, sau cea pentru interior, într-un manifest, dacă vreţi, al aprecierii ştiinţei. Pentru a contoriza distanţele parucurse de cetăţenii din întreaga ţară, am recomandat ca dovezi ale kilometrilor parcurşi (print screen-uri din aplicaţii dedicate) să fie publicate pe Facebook, alături de #BikeForScience. La finalul lunii dedicate ştiinţei, am strâns peste 82.000 de kilometri pedalaţi!
În schimbul acestui efort colectiv, Bristol Myers Squibb va oferi un grant unei universităţi de medicină şi farmacie din România. Pentru posibilitatea de a accesa acest grant, instituţiile de învăţământ universitar trebuie să trimită la adresa contact@bikeforscience.ro propunerea de proiect de cercetare pe care ar dori să îl implementeze, alături de o descriere a ariei pe care o ţintesc, metodologie, dar şi resurse pe care le consideră necesare.
Ce proiecte v-aţi dori să vedeţi înscrise de Universităţile de Medicină şi Farmacie din România, în această acţiune?
Nu aş îndrăzni să am preferinţe. Am participat la cercuri de inovaţie, de exemplu, şi dezbateri despre inovaţie ale unor studenţi la Medicină si Farmacie. Este impresionant câte idei au, cât de variate, conectate la ceea ce înseamnă digitalizare şi cum văd ei, până la urmă, viitorul. Există realmente atâtea idei încât cred că ar fi păcat să limităm noi din start şi să predefinim nişte zone de cercetare. Suntem destul de entuziasmaţi de acest proiect şi ne bucurăm că putem ajuta idei bune să se puna in aplicare.
