Recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este ca acoperirea vaccinală a persoanelor aflate în grupele de risc pentru gripă să crească la peste 75%. În România acoperirea vaccinală abia depăşeşte 7% în populaţia generală şi 20% în grupele de risc. Copiii şi adolescenţii sunt mai vulnerabili în faţa gripei, cei cu vârste între 6 luni şi 5 ani făcând parte din categoriile de risc. Dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov susţine că şansele unui copil de a face gripă în cazul în care este vaccinat sunt foarte mici.
Se estimează că este necesară o rată de 70% de acoperire prin vaccinare la copii pentru a opri răspândirea cazurilor de gripă în comunitate. Care este rata de acoperire în rândul copiilor, în România?
Rata de acoperire vaccinală se calculează pentru mai multe situaţii, având în vedere că programul naţional de vaccinare asigură vaccinarea cu mai multe tipuri de vaccinuri. Vorbim de o rată de acoperire vaccinală pe fiecare antigen în parte, la diverse vârste şi în funcţie de numărul de doze. Din acest punct de vedere, avem cifre diferite.
În general, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), acoperire vaccinală foarte bună se înregistrează atunci când sunt vaccinaţi peste 95% din persoanele aflate în grupul ţintă. În acest fel pot fi protejate şi persoanele la care din anumite motive, vaccinarea este contraindicată.
De exemplu, vaccinul RRO (rubeola, rujeola, oreion) a fost introdus în calendarul naţional începând cu anul 2005, acoperirile vaccinale menţinându-se o perioadă de timp peste 95% (ţinta OMS); din 2010 valorile acestor acoperiri vaccinale au avut o tendinţă descrescătoare, situându-se în 2017 la 87% (doza I) şi la 74,7% (doza a-II-a).
Vaccinarea antigripală poate oferi protecţie pentru 70 - 90% din populaţia sănătoasă şi poate atenua gravitatea manifestării şi complicaţiile asociate gripei pentru 60 - 80% din populaţia vârstnică, după cum arată un raport al OMS.
De aceea, recomandarea forului internaţional este ca statele membre OMS să crească acoperirea vaccinală a persoanelor aflate în grupele de risc pentru gripă la peste 75%. Din păcate acest procent nu este atins decât în foarte rare cazuri în Europa, iar în România nu se poate vorbi despre o acoperire vaccinală eficientă, din moment ce procentul abia depăşeşte 7%!
De ce este important să vaccinăm antigripal copiii?
Avem cel puţin două motive importante pentru a vaccina copiii împotriva gripei: protecţia individuală şi protecţia comunităţi. Gripa poate îmbrăca forme severe, chiar în rândul populaţiei fără risc. Vaccinarea este utilă pentru fiecare dintre noi, dar dacă vorbim de categorii aflate la risc, atunci afectarea prin gripă poate fi fatală. În grupele de risc se încadrează copiii sub vârsta de 5 ani, dar şi copiii de orice vârstă cu anumite boli cronice. Prin urmare, vaccinarea ar scădea într-un procent semnificativ îmbolnăvirea şi ar evita complicaţiile la această grupă.
Mai mult, să nu uităm că la grupele de vârstă mică, marea majoritate a copiilor merge în colectivităţi (creşă, grădiniţă), motiv pentru care un caz apărut se propagă extrem de rapid la toţi membrii colectivităţii. De aceea, protecţia prin vaccinare a copiilor care sunt prinşi într-o formă de colectivitate asigură protecţia întregului grup.
O menţiune importantă este de făcut pentru copiii sub vârsta de 6 luni care nu pot fi vaccinaţi împotriva gripei. Pentru ei, asigurarea protecţiei se poate face doar dacă realizăm acea imunitate de „cocon”, adică îi vaccinăm pe toţi cei care se găsesc în jurul sugarului, pentru ca virusul gripal să nu poată patrunde la el: parinţi, bunici, bonă, alte persoane implicate în îngrijirea sugarului.
Ce produse vaccinale destinate copiilor şi adolescenţilor avem disponibile în România?
Pentru vaccinarea antigripală a copiilor avem în acest moment în România două tipuri de vaccin gripal tetravalent injectabil, cu virus gripal inactivat şi un tip de vaccin tetravalent cu adminstrare intranazală, cu virus gripal viu atenuat.
Ce ne puteţi spune despre noutatea acestui sezon: vaccinul viu atenuat tetravalent, cu administrare intranazală?
Este prima dată când vine în România vaccinul cu adminstrare intranazală, ceea ce constituie un pas înainte foarte important. Administrarea intranazală asigură un confort sporit pentru copil, combate frica de înţepătură şi creşte mult complianţa părinţilor. Am şi constatat, de altfel, în acest an, o solicitare deosebit de mare a vaccinării împotriva gripei la copii. Sigur că există mai multe cauze pentru această situaţie: în anul precedent s-au înregistrat numeroase cazuri de gripă, inclusiv la copil şi adolescent, numeroase decese (aproape 200 de decese pentru sezonul precedent), situaţii care au fost intens mediatizate, atât în presă, cât şi pe reţelele sociale, pe pagini personale, profesionale, pagini web, bloguri şi în grupurile de discuţii. Populaţia a înţeles din fericire că singura cale de protecţie eficientă împotriva gripei rămâne vaccinarea, inclusiv la copii.
Cum acţionează un vaccin gripal tetravalent, atât cel intranazal, cât şi cel injectabil?
În primul rând că denumirea de tetravalent vine de la faptul că vaccinul conţine patru (4) tipuri de virus gripal, două din grupul A şi două din grupul B, acestea fiind selecţionate de OMS din virusurile cu cea mai mare intensitate a circulaţiei în sezonul precedent. Având în vedere că virusurile gripale au un grad de variabilitate scăzut de la un an la altul şi că singura soluţie împotriva acestei variabilităţi este vaccinarea anuală, cea mai bună soluţie practică este să ne folosim de virusurile care au circulat cel mai intens pentru a fabrica un vaccin, deoarece este puţin probabil ca acesta să se schimbe radical. Schimbările radicale survin mai rar.
Fie că este adminstrat intramuscular, subcutanat sau intranazal, vaccinul are rolul de a proteja organismul împotriva gripei. Odată introdus în organism, fragmentul din vaccin, fie ca este viu atenuat (ca în vaccinul intranazal), fie că este inactivat, omorât, ca în vaccinul injectabil, stimulează sistemul nostru imun să producă anticorpi protectori. Acest proces durează aproximativ două săptămâni, după care, la întâlnirea cu virusul gripal, organismul va fi pregătit să reacţioneze, respingând infecţia datorită anticorpilor care vor prelua şi distruge virusul, dacă acesta încearcă să pătrundă în organism. Este ca o armată nevăzută care practic se antrenează în vederea unei bătălii pe care să o câştige în aproape toate cazurile!
Ce complicaţii ale gripei sunt de temut în cazul copiilor?
Având în vedere că gripa poate fi violentă şi poate afecta orice grupă de vârstă, complicaţiile pot fi aceleaşi ca şi la adult. Să nu uităm că pe lângă afectarea stării generale, cu febră înaltă, un episod de gripă se poate complica ajungând la insuficienţă respiratorie, afectarea întregului organism, se poate suprainfecta cu infecţii bacteriene grave şi poate duce chiar la deces.
Dacă la grădiniţă, şcoală ceilalţi copii nu sunt vaccinaţi, care sunt şansele ca cel mic/adolescentul să facă gripă în cazul în care nu e vaccinat versus dacă este vaccinat?
Şansele unui copil de a face gripă în cazul în care este vaccinat sunt foarte mici, protecţia lui fiind importantă, mai ales dacă se respectă calendarul corect de vaccinare şi intervalul de siguranţă. Copiii sub vârsta de nouă ani care se vaccinează prima data în viaţă împotriva gripei trebuie să primească două doze la un interval de minim o lună între ele. După această primă vaccinare, în anii care vor urma, copiii se vor vaccina ca şi adulţii, o singură dată pe an, de preferat toamna.
Până când ne mai putem vaccina?
Vaccinarea împotriva gripei trebuie efectuată în principiu până începe circulaţia virusului gripal, de aceea se recomandă vaccinarea în lunile de toamnă (după 1 septembrie, în octombrie, noiembrie), dar nu descurajăm vaccinarea chiar şi ulterior acestei perioade. O dată ce virusul gripal începe să circule, cazurile se înmulţesc simţitor şi pot apărea complicaţiile. Vârful sezonului este de obicei în ianuarie, dar au existat cazuri în care s-au înregistrat chiar două vârfuri pe sezon (în ianuarie şi februarie sau chiar în martie). De aceea, chiar şi după ce începe sezonul gripal, dacă nu am făcut-o. Este bine să ne vaccinăm, dar trebuie să nu uităm că protecţia se instalează în titru mare de anticorpi protectori abia în două săptămâni.
Care sunt cele mai mari reticente din partea părinţilor legate de vaccinarea antigripală a copiilor şi ce putem face concret în această privinţă?
Cele mai mari reticente ale părinţilor sunt legate de efectele secundare şi reacţiile adverse pe care copiii le pot avea de la vaccinare. Cred că o discuţie de principiu, amănunţită, legată de importanţa vaccinării, despre cum se administrează vaccinul, despre ce efecte pot apărea, despre citirea corectă a prospectului vaccinului şi despre faptul că reacţiile adverse sunt rare şi nesemnificative şi că ele se consemnează în mod transparent atât în fişa fiecărui pacient, cât şi într-un sistem naţional de raportare, pot ajuta mult. În plus, informarea creşte dacă avem la dispoziţie materiale informative pentru părinţi, într-un limbaj prietenos, adaptat, uşor de înţeles, atât fizic în cabinete, în presă, precum şi în mediul online, unde discuţiile despre vaccinare sunt mereu foarte intense.
Cum ne putem asigura că vaccinurile gripale se găsesc în fiecare an în număr suficient în România?
Pe de o parte este importantă presiunea exercitată de solicitarea vaccinului de către pacienţi. Este bine ca în fiecare vară medicii de familie să poată estima corect solicitările de vaccin, pentru că este nevoie de o „precomandă”. Este bine de ştiut că vaccinurile se prepară vara, în câteva locaţii europene, într-un număr de doze conforme cu numărul de doze estimate, iar producţia se închide la un moment dat, ea nu poate funcţiona continuu.
Dacă importatorii de vaccin, Ministerul Sănătăţii şi implicit medicii estimează corect numărul de doze necesare, pe baza solicitărilor de la pacienţi, atunci poate că nu ne vom mai confrunta cu o criză a vaccinurilor în România. Este practic o muncă de echipă, în care fiecare poate contribui pentru ca lucrurile să meargă mult mai bine.
Ce putem face pentru a creşte rata de acoperire vaccinală împotriva gripei, în rândul copiilor şi adolescenţilor şi ce rol au diferiţi actori: Ministerul Sănătăţii, autorităţile publice locale, şcoala, medicii de familie, farmaciile, mass-media?
Sunt multe posibilităţi de a creşte acoperirea vaccinală dacă se asigură o informare corectă la toate grupele de vârstă ale populaţiei. Încă din şcoală copiii trebuie să afle despre bolile care pot afecta oamenii încă de la cele mai mici vârste şi faptul că deşi unele dintre aceste boli sunt foarte grave, medicina a reuşit să inventeze o posibilitate de a ne feri de ele. Învăţarea prin joc la vârste foarte fragede ajută mult şi duce mesajul despre vaccinare în familie, prin intermediul copiilor.
La tineri, adulţi şi vârstnici deja discutăm de alcătuirea unor campanii de informare dedicate, care să vorbească despre boală, despre felul în care evoluează în lipsa vaccinării, despre felul în care poate fi prevenită şi care să combată miturile circulante.
În plus, aceste campanii ar trebui să fie susţinute de specialişti în comunicare, să fie constante şi creative, să capteze interesul fără să plictisească sau să fie excesive. Desigur, asta înseamnă o investiţie în prevenţie, dar este mai bine să previi, decât să tratezi, iar în cazul unor boli grave, cum este gripa, unde numărăm în fiecare an decesele, prevenţia este esenţială.
Ce recomandare aveţi, acum în plin sezon gripal, pentru părinţi?
Cel mai important este să investească în sănătatea copiilor lor. Să aibă grijă la igienă, pentru că apa şi săpunul ajută foarte mult în combaterea bolilor de orice fel. Să aibă grijă la hrana copiilor, la felul în care îşi petrec aceştia timpul liber, să înveţe câteva lucruri importante legate de felul în care se răspândesc virusurile şi cum pot fi afectaţi cei din jur de cineva care este bolnav. Copiii trebuie să afle foarte devreme despre cum se spală corect mânuţele, cum se suflă nasul în şerveţel, cum se strănută astfel încât să îi protejezi pe cei din jur, să se spele corect pe dinţi. Părinţii trebuie să înveţe să îşi hrănească eficient şi sănătos copiii, să înţeleagă că suplimentele alimentare nu înlocuiesc o masă sănătoasă făcută în casă, un somn bun şi o joacă zdravănă afară, în aer curat, să folosească mănuşile, căciuliţele şi fularul cum trebuie şi când trebuie şi să evite înfofolirea copiilor.
Iar dacă până acum nu şi-au vaccinat copiii împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare, să se gândească bine la alegerile pe care trebuie să le facă pentru a îşi proteja copiii. Niciodată nu este prea târziu să corectezi o decizie eronată, în cazul gripei cea mai bună decizie este aceea de a te vaccina pentru a te proteja pe tine şi pe cei din jur.
