EXCLUSIV: Dr. Octavian Popescu despre teama de coronavirus: Există o oarecare frică a medicilor germani; mergem înainte cu precauţie

EXCLUSIV: Dr. Octavian Popescu despre teama de coronavirus: Există o oarecare frică a medicilor germani; mergem înainte cu precauţie

Dr. Octavian Popescu este de aproape 8 ani în Germania. Medicul român, specialist în chirurgie generală şi viscerală, cu supra-specializare în chirurgia colorectală, este acum în prima linie în lupta cu pandemia de coronavirus. La clinica Aschaffenburg, acolo unde îşi desfăşoară activitatea, îngrijeşte pacienţii care au COVID-19. Ce tratamente le prescriu medicii germani acestor bolnavi, cum se protejează chirurgii atunci când operează pacienţi cu SARS-COV2 şi mai ales cum se echipează personalul medical din Germania pentru a se proteja de COVID-19 şi pentru a-şi învinge teama de virus, aflaţi în Exclusivitate de la chirurgul român.

Măsura luată de Ministerul de Interne din Germania de-a interzice exportul de echipamente de protecţie, cum ar fi măştile chirurgicale şi mănuşile de unică folosinţă, ca urmare a creşterii puternice a cererii din cauza epidemiei de coronavirus v-a ajutat? Personalul medical are echipament de protecţie suficient?

La jumătatea lunii martie, tot personalul a fost obligat să poarte măşti chirurgicale, pentru reducerea răspândirii virusului la pacienţii internaţi fără COVID-19. Echipament este deocamdată suficient, însă suntem anunţaţi des să economisim cât putem de mult.

Pe secţiile COVID suntem obligaţi să purtăm măşti FFP-2 cu masca chirurgicală peste, cagulă chirurgicală, ochelari de protecţie, halat cu mânecă lungă impermeabil şi o pereche de mănuşi, la vizita pacienţilor pozitivi sau la cei cu suspiciune. Folosim acelaşi halat şi intrăm în toate camerele pacienţilor pozitivi, schimbând doar mănuşile de la pacient la pacient, bineînţeles după dezinfectarea mâinilor şi respectarea regulilor aproape ca în sala de operaţie, necontaminând nimic din jurul nostru.

La pacienţii cu suspiciune suntem obligaţi să schimbăm halatul şi mănuşile, echipamentul de pe cap rămânând la locul lui. La terminarea vizitei, se îndepărtează sub supraveghere echipamentul de pe cap şi urmează dezinfectarea mâinilor şi purtarea unei măşti chirurgicale normale. Nu se stă toată ziua echipat.

Măştile FFP-2 sunt atârnate într-un cuier numerotat pentru tot personalul de pe acea secţie şi sunt purtate maxim 2 ture a câte 8 ore. Pe secţia de terapie intensivă se respectă aceleaşi reguli, însă la intubarea unui pacient pozitiv sau la anumite intervenţii ale căilor aeriene, se folosesc măşti FFP-3 cu masca chirurgicală peste.

Medici şi asistenţi medicali din spitale din România au fost nevoiţi să lucreze fără echipamente de protecţie la cazuri cu înaltă suspiciune de COVID-19. Cum ai comenta acest fapt?

Colegi din Franţa povestesc că după reducerea măsurilor de protecţie a personalului medical, s-a ajuns la îmbolnăvirea unui număr foarte mare de cadre medicale, ducând la reducerea personalului şi chiar la închiderea spitalului. Aceste situaţii trebuie evitate şi personalul medical trebuie echipat corespunzător.

Unele cadre medicale din România şi-au dat demisia fiindcă le-a fost frică să mai lucreze din cauza COVID-19. Medicilor germani le e teamă de coronavirus?

În spitalul în care lucrez a fost o singură demisie a unei colege care oricum se pensiona în 2 luni. Ceilalţi colegi în vârstă şi cu comorbidităţi au rămas pentru perioada nedeterminată acasă, nefiind obigati să se prezinte la lucru. Din câte ştiu, salariul îl vor primi în continuare. Există o oarecare frică a medicilor germani, însă mergem înainte cu precauţie mare şi respectarea regulilor.

 În ce măsură chirurgii din Germania şi-au redus activitatea curentă pentru a îngriji pacienţii cu COVID-19?

În spital am redus numărul operaţiilor elective din a doua săptămâna a lunii martie. Am operat doar pacienţii oncologici care aveau risc redus de ventilare invazivă după operaţie. Urgenţele au fost operate şi sunt operate în continuare. În a treia săptămână din martie s-a interzis accesul aparţinătorilor în spital.

Chirurgii au fost redirecţionaţi pentru a ajuta colegii anestezişti şi interniştii pe secţiile COVID-19. Concediile s-au anulat până în luna septembrie. Suntem trimişi acasă în funcţie de necesarul de personal din ziua aceea, dar practic suntem de gardă la telefon în caz de nevoie.

Cum aţi regândit circuitele în secţiile de chirurgie pentru a separa pacienţii cu COVID-19 care trebuie operaţi de ceilalţi?

Toţi pacienţii, chirurgicali sau non-chirurgicali cu suspiciune sunt internaţi pe una din secţiile destinate COVID-19. Diagnosticul este făcut complet la primiri urgenţe, unde este o aripă izolată destinată acestor pacienţi. Echipele multidisciplinare, în care se află şi chirurgi, de pe secţia COVID se ocupă de aceşti pacienţi pre-şi postoperator.

Pe secţiile COVID sunt camere destinate diagnosticului, de exemplu aparatură Rontgen şi Ecograf, pentru a evita deplasarea prin spital.

 Ai avut intervenţii chirurgicale la pacienţii cu COVID-19?

Am avut un caz cu perforaţie de rect, din fericire operaţie laparoscopică, unde riscul de contaminare este mai redus. Dioxidul de carbon introdus pentru formarea camerei de lucru la laparoscopie, l-am eliminat la sfârşitul operaţiei printr-un filtru. Am purtat însă toţi echipamentul corespunzător cu măşti FFP-2 pentru chirurgi şi FFP-3 pentru anestezişti, intubarea fiind făcută în camera separată sălii de operaţie. Pacienta avea simptome virale uşoare, ceea ce a dus la externarea normală după o astfel de operaţie.   

Protocolul de tratament pentru pacienţii confirmaţi cu infecţie cu coronavirus în România prevede administrarea paracetamolului pentru pentru cei cu forme uşoare fără pneumonie în stadiu precoce, lopinavir/ritonavir sau hidroxiclorochină pentru forme uşoare şi medii şi hidroxiclorochinăremdesivir şi tocilizumab pentru formele severe şi critice. Cum arată la voi protocolul, folosiţi terapii diferite?

Nu folosim decât tratamentul simptomatic şi antibiotic pentru prevenirea unei eventuale superinfecţii. Fără antivirale şi alte medicamente, pentru că nu există niciun studiu clar care să demonstreze eficacitatea acestor terapii. Vom introduce alte medicamente atunci când vor apărea studii clare care vor fi recomandate şi de Institutul Robert Koch. Tratamentele cu medicamentele de mai sus se folosesc în Germania doar în cadrul studiilor prospective, menite să descopere cea mai bună formă de tratament pentru această boală. Mai este permisă folosirea acestor medicamente la persoanele la care restul formelor de tratament au eşuat.

 Cum ai caracteriza această pandemie de COVID-19? Ce înseamnă pentru sistemul sanitar românesc? Dar pentru cel german?

În ambele ţări se poate ajunge foarte repede la situaţia din Italia. Mulţi medici se pot îmbolnăvi dacă nu se respectă regulile de protecţie. Aceasta poate duce la destabilizarea sistemului medical şi la incapacitatea de a trata pacienţii noştri cu sau fără COVID-19.

Testarea personalului medical se face la noi în spital doar dacă am fost în contact direct neprotejat cu un pacient testat ulterior pozitiv şi în caz de simptome. Altfel nu se testează personalul. Uneori, dacă un medic testat pozitiv este asimptomatic şi de neînlocuit, trebuie să se prezinte la lucru. Acesta va avea grijă doar de bolnavii COVID, bineînţeles cu echipament de protecţie. Asta duce la reducerea numărului de medici şi asistenţi medicali în carantină şi la susţinerea activităţii spitalelor. 

Ce mesaje ai pentru colegii tăi din România, în contextul pandemiei de coronavirus?

Sunt deja medici în România care se confruntă zi de zi cu această boală şi au căpătat experienţă proprie pentru a putea îmbunătăţi pe parcurs protocoalele şi circuitele interne COVID. Colegilor din alte spitale care nu au avut contact cu astfel de pacienţi, le recomand să ia legătură cu colegii cu experienţă din România, dar şi din alte ţări pentru a întocmi protocoale sigure. Aceste protocoale trebuie urmate cu stricteţe şi modificate la nevoie în cadrul unor întâlniri multidisciplinare.

Această pandemie este o mare provocare pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru noi medicii din punct de vedere fizic şi psihic. De aceea, este nevoie de cooperare maximă între cadrele medicale, de susţinerea conducerii spitalului, statului, dar nu în ultimul rând şi a cetăţenilor. Pe români, îi rog să respecte regulile impuse de stat. Dacă se întâmplă să va îmbolnăviţi, medicii vor fi acolo 24 din 24 pentru dumneavoastră.

Citiţi şi Octavian Popescu, chirurg român în Germania: ,,Trebuie clarificat încă de la intrarea în spital, dacă un pacient este COVID pozitiv!”

viewscnt