Datorită antibioticelor care au devenit disponibile în anii 1940, speranţa de viaţă a crescut şi oamenii au putut supravieţui unor infecţii care odinioară erau mortale. Dar supraprescrierea de antibiotice şi consumul excesiv au dus la rezistenţa antimicrobiană, una dintre cele mai presante probleme de sănătate publică din lume, la ora actuală. În România ne confruntăm cu un paradox, pe de o parte suntem primii din Europa la consumul de antibiotice, pe de alta anumite antibiotice, în special de uz pediatric lipsesc din piaţă. ,,Din păcate, ştim că piaţa românească de medicamente este una foarte fluctuantă şi nu înseamnă că medicamentele antibiotice sunt exceptate de această regulă”, a declarat Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), în cadrul dezbaterii Antibiotics360, organizată recent de redacţia 360medical.ro.
Reprezentantul pacienţilor cronici a declarat că a văzut cazuri, a fost sesizat personal şi a observat chiar şi pe site-ul Ministerului Sănătăţii la rubrica Medicamente Lipsă că românii alertează autorităţile cu privire la lipsa unor antibiotice de pe piaţă.
,,Apropo de diverse lipsuri în sistemul de sănătate, din păcate vorbim şi de antibiotice în situaţia în care există această rezistenţă la antibiotice şi creşterea consumului, dar trebuie să ne uităm că statistic vorbind, la nivel european ţările care sunt pe primele locuri, ţări est europene precum România, Bulgaria, se confruntă cu astfel de probleme şi deci, trebuie să ne adaptăm la cultura şi la modul în care noi ştim să folosim antibioticele”, a spus Radu Gănescu.
Medicii prezenţi la dezbaterea Antibiotics 360,un eveniment online din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii, au atras atenţia asupra faptului că virozele nu se tratează cu antibiotice.
,,Trebuie să stopăm consumul de medicamente, automedicaţia şi nu vorbim numai de antibiotice, vorbim de un spectru larg de medicamente, fiindcă în general populaţia este învăţată să se trateze singură, ceea ce un lucru foarte rău. Trebuie să creştem conştientizarea şi informarea în rândul populaţiei apropo de automedicaţie şi de riscul acesteia”, a semnalat preşedintele COPAC.
Legislaţia din România a fost schimbată şi eliberarea de antibiotice se face doar pe reţetă, astfel că şi prescriptorii trebuie sensibilizaţi cu privire la consumul raţional, iar în timpul pandemiei de COVID-19 a fost o creştere a consumului de antibiotice.
,,Toată lumea prescria antibiotice pentru SARS-COV-2 şi n-avem de ce să ne să pitim. Prescria pentru orice, că era viroză, că era gripă, că era răceală, toată lumea prescria antibiotice şi ăsta e un lucru foarte rău”, a spus Radu Gănescu, referindu-se la perioada pandemiei de COVID.
Preşedintele COPAC a semnalat şi alte aspecte referitoare la prescrierea de antibiotice cum ar fi utilizarea frecventă a antibioticelor în spitalele din România, la categoriile de medici prescriptori fiindcă se fac prescripţii în ambulatoriu spitalicesc, în servicii de urgenţă, salvare şi inclusiv în medicină de familie şi trebuie văzut unde există consumul cel mai mare.
,,Sunt multe lucruri de făcut şi ar trebui să găsim soluţii pe viitor pentru a scădea acest consum de antibiotice. Inclusiv Uniunea Europeană pe noua strategie farmaceutică lasă portiţa foarte larg deschisă către industrie să meargă în zona inovaţiei în zona antibioticelor pediatrice, pentru că avem o mare problemă, apropo nu numai de lipsa lor, dar şi de faptul că nu există o paletă foarte largă. Orice creştere a consumului va creşte rezistenţa şi vom ajunge să nu mai putem să tratăm boli infecţioase”, a avertizat Radu Gănescu.
