România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de antibiotice la mia de locuitori. "Există o relaţie matematică destul de bine dovedită între volumul total al consumului de antibiotice şi rezistenţa bacteriană. Am fost pe primele 5-6 locuri în ultimii 11 ani. Este trist că astăzi suntem pentru prima dată în această postură extrem de neonorantă şi care ridică probleme”, a declarat în cadrul dezbaterii Antibiotics360, organizată joi de redacţia 360medical.ro, prof. univ. dr. Gabriel Adrian Popescu, de la disciplina de boli infecţioase din cadrul Institutului "Prof. Dr. Matei Balş".
Antibioticele sunt o clasă specială de medicamente, care din cauza faptului că lucrează împotriva unor agenţi vii, împotriva unor bacterii care vor să supravieţuiască, spre deosebire de toate celelalte medicamente, îşi limitează în timp efectul.
,,Chiar dacă le utilizăm corect, dar mai ales când le utilizăm incorect, contribuim la limitarea efectului antibioticelor utilizate împotriva unora sau altora dintre speciile bacteriene implicate în infecţii la om. De aceea, principiul este să administrezi antibiotice doar atunci când este necesar”, a atras atenţia prof. univ. dr. Gabriel Adrian Popescu,
Medicul infecţionist a explicat că şi atunci când sunt administrate inutil, dar şi atunci când nu este administrat un antibiotic potrivit sau când sunt administrate într-o infecţie virală, chiar dacă nu au niciun beneficiu, efectele adverse ale antibioticelor rămân.
,,Putem vorbi de 3 tipuri de efecte adverse: toxicitate a medicamentelor asupra diverselor organe, că vorbim de toxicitate digestivă: greaţă, vărsături, diaree, că vorbim de toxicitate renală, hepatică, neurologică, acestea sunt comune tuturor claselor de medicamente, dar unul din lucrurile care fac din antibiotice o categorie specială este tocmai această generare a rezistenţei bacteriene. Şi în plus, există şi o a treia categorie de riscuri, şi anume patologia postadministrare de antibiotice”, a afirmat medicul de la Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş .
Clostridium difficile este una din bacteriile ucigaşe, care provoacă anual peste 500.000 de cazuri de infectare în lume. Infecţiile cu clostridium difficile, sunt consecinţa cel mai adesea administrării de antibiotice.
,, O diaree post-antibiotice uneori evoluează foarte simplu, dar alte ori poate crea mari probleme şi, din datele pe care le avem în ultimii ani aproximativ 10- 11 % din pacienţii cu cazuri raportate de infecţie cu clostridium difficile au decedat în spitalele din România. Este o problemă absolut serioasă pe care trebuie să o avem în mintea atunci când prescriem antibiotic”, a semnalat prof.dr. Gabriel Popescu la dezbaterea Antibiotics 360,un eveniment online din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii.
La prima ediţie a dezbaterii au mai participat dr. Nicolae Fotin Medic epidemiolog, Radu Gănescu, Preşedinte Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Dr. Irina Antonescu Medic primar pediatru, Daciana Toma vicepreşedinte SNMF şi medic de familie, Prof. univ. dr. Gabriel Adrian Popescu de la Disciplina de Boli Infecţioase – Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş, Conf. univ. dr. Dr. Simin Aysel Florescu de la UMF Carol Davila Bucureşti Manager Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” Bucureşti, Dr. Farm. Petru Crăciun Director Studii şi Strategii Colegiul Farmaciştilor România, Dr. Andrei Rogoz Medic specialist Boli Infectioase, Spitalul Clinic SANADOR, Gabriel Dina, director Corporate Affairs Pfizer România.
