Numărul de cazuri de Covid-19 este într-o creştere accelerată în acest val 4 al pandemiei. Copiii şi adolescenţii români se vor infecta cu SARS-CoV-2 în proporţie mult mai mare decât în această vară şi unii chiar vor ajunge la spital. Potrivit ultimelor informări ale Ministerului Sănătăţii, în unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu Covid-19 este de 10.313, din care 267 sunt copii (246 în secţii şi 21 la ATI). "Covid-19 s-a manifestat la copii mult mai uşor decât la adulţi. Majoritatea au fost chiar asimptomatici sau au făcut simptome foarte simple", a precizat pentru 360medical.ro dr. Victor Miron, medic rezident pediatrie.
Până în momentul de faţă puţini copii au necesitat internare în terapie intensivă. Iar cei care au avut nevoie de astfel de suport, ventilator sau suport de terapie intensivă au fost pacienţii care aveau anumite boli cronice din trecut, fie boli neurologice, fie boli metabolice, diabet, obezitate la copil.
,,Când copilul nu are nicio patologie cronică, poate să stea acasă, să fie tratat acasă liniştit. Până acum s-au publicat numeroase studii în care aceşti copii au fost urmăriţi pe termen lung. Şi nu au fost observate semne de alarmă. Pare că nu lasă urme pe termen lung, în afara sindromului inflamator multisistemic”, spune pediatrul Victor Miron.
Medicul îi linişteşte pe părinţi ,,Nu ar trebui să ne facem griji”, dar atrage atenţia că urmărirea acestor copii va continua şi post COVID, după episodul acut al bolii, care durează o săptămână, două, trei.
,,Nu ştiu ce-o să fie peste 3 ani, peste 4 ani. Încă, încă sunt probleme şi semne de întrebare în ceea ce priveşte acest virus. Persistă pe undeva prin organism? Da sau nu? Şi dacă persistă, ce va determina el mai departe, adică cum ne va afecta el pe noi şi, logic, în funcţie de vârstă”, atrage atenţia pediatru. Acesta spune că sunt copii de 16- 17 ani, care dezvoltă hepatite postCOVID subacute.
,,Sunt descrise cazuri de exemplu în literatură, inclusiv la adolescenţi. Nu la cei foarte mici, la cei de 16 ani, la cei de 17 ani, care dezvoltă hepatite postCOVID subacute. Şi sunt cazuri publicate inclusiv din România, publicate în literatura de specialitate. Şi aceşti copii într-adevăr ar trebui urmăriţi la 3-4 săptămâni cu o biochimie clasică, cu analizele uzuale. O hemogramă uzuală, pentru a vedea să nu devină anemici, să nu facă citoliză hepatică”, e de părere dr. Victor Miron.
Dacă în cazul vârstnicilor afectarea hepatică este mult mai frecventă, în cazul adolescenţilor această hepatită subacută postCOVID este rară. ,,Sunt descrise 100 de cazuri în literatură şi mă refer la adolescenţi. ,,Hepatita subacută postCOVID este rară la adolescenţi”, a afirmat medicul.
În ceea ce priveşte variantele noi de SARS CoV-2, acestea sunt mult mai contagioase, se transmit mult mai uşor interuman dar în opinia specialistului nu dau o boală mai severă la copil. Copilul poate să fie un fel de transportor al acestui virus către adulţi, către bunici, către părinţi.
,,Pe el în sine nu-l afectează mai mult decât variantele anterioare de SARS CoV-2. Deci iarăşi ne liniştim când vine vorba de copii, însă trebuie precauţii în continuare”, a declarat dr. Victor Miron.
Vaccinarea împotriva COVID-19 este acum posibilă şi în cazul copiilor, iar medicul recomandă această vaccinare, susţinând că ,,la copil rata de protecţie este de 100% în a preveni infecţia cu noul coronavirus.” Referitor la testarea PCR pentru COVID-19, aceasta este recomandată copiilor încă de la naştere, recoltarea se poate face la orice vârstă.
,,Orice copil poate fi testat PCR. Recoltarea trebuie să se facă cu blândeţe şi folosind acele beţişoare de dimensiuni corespunzătoare”, a punctat dr. Victor Miron.
Puteţi urmări şi [VIDEO] Victor Miron, pediatru, despre Boala diareică acută şi vaccinarea antirotavirală: ,,Statul român nu a adoptat acest vaccin în schema obligatorie”