[VIDEO]: Radu Gănescu, preşedintele COPAC, despre redeschiderea spitalului Colentina pentru pacienţii non COVID

Sunt mai bine de 5 luni de zile de când spitalul Clinic Colentina din Bucureşti a fost desemnat suport COVID. Unitatea sanitară este una dintre cele mai mari din ţară, cu peste 860 de paturi, în care sunt tratate în jur de 20.000 de cazuri pe lună, internări continue, internări de zi şi pacienţi trataţi în ambulator. Însă în toată perioada în care spitalul a devenit suport COVID un număr foarte mare de pacienţi nu a mai avut acces în acest spital. Au fost 5 luni de grea încercare pentru bolnavii cronici din România.

,,A fost o perioadă foarte dificilă şi încă este. Nu putem să spunem că am terminat cu pandemia şi cu accesibilitatea în spitalul Colentina”, a precizat Radu Gănescu, preşedintele COPAC, într-un interviu acordat 360medical.ro.

Reprezentantul pacienţilor cu afecţiuni cronice din România a spus că a înţeles că acest spital este destinat pacienţilor cronici şi pacienţii cronici au fost unii dintre cei care s-au îmbolnăvit de SARS-COV-2 şi că trebuia să fie un spital unde să fie trataţi, dar nu a înţeles de ce acest spital pavilionar, care permitea circuite separate nu putea avea câteva secţii sau pavilioane destinate şi pacienţilor infectaţi, iar celelalte să fie pentru pacienţii cronici.

,,Noi credeam că e o soluţie posibilă să poţi să-ţi desfăşori chiar dacă la un nivel mult mai scăzut şi activitatea anterioară având în vedere că aici sunt centre de specialitate pe care nu le găsim în Bucureşti sau în zona de Sud a ţării: vorbim de neurologie, de hematologie,  vorbim de boli care se tratau aici şi nu se pot trata la orice alt spital, clinică sau policlinică”, a mărturisit Gănescu.

Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti desemnat suport COVID pe 29 martie 2020, iar  perioada în care spitalul a devenit suport COVID foarte mulţi pacienţi cronici care se tratau aici nu au mai avut acces în spital. Unii dintre cei mai afectaţi pacienţi de transformarea unităţii medicale în spital COVID au fost cei cu distonie neuromusculară 

În spitalul Colentina se tratau în jur de 200 de pacienţi cu distonii, cei mai mulţidintre ei fiind în imposibilitatea de-a-şi pot continua tratamentul injectabil cu toxina botulinică, din cauza pandemiei de COVID-19.

De altfel, Cătălina Crainic, preşedintele Asociaţiei Childrens Joy, atrăgea atenţia într-un interviu video pentru 360medical.ro că Majoritatea pacienţilor cu distonie sunt în incapacitatea de-a-şi face tratamentul în întreaga ţară, fiindcă injectarea cu toxina botulinică se face în acest moment doar în Timişoara şi la Baloteşti. În restul centrelor din Bucureşti, Cluj, Oradea nu se face injectarea.

,,Distonia e o boală care se tratează cu toxina botulinică pe care nu poţi s-o faci oriunde. Când ai închis unul dintre centre, automat ai îngrădit accesul pacienţilor din zona de Sud a ţării”, a spus Radu Gănescu.

Preşedintele COPAC a făcut referire şi la Institutul Marius Nasta din Capitală devenit suport COVID. ,,Când vorbim de pacienţi cu hipertensiune pulmonară, aceştia trebuie să fie monitorizaţi la 3 luni într-un centru destinat acestor pacienţi. Asta am cerut si asta ar fi nevoie să se ia în considerare măcar de acum înainte ca în momentul în care se închide un spital să se găsească soluţii pentru pacienţi care nu se pot trata oriunde”.

Pe 16 iulie 2020, Spitalul Clinic Colentina a primit avizul DSP pentru a fi redeschis pentru pacienţii nonCOVID. Unitatea sanitară a trebuit să-şi reorganizeze activitatea, să igienizeze şi decontamineze totul pentru a putea primi pacienţii nonCOVID

,,Unul din lucrurile surprinzătoare e că a mers foarte greu, abia luna trecută s-a dat acest aviz. Din martie până în iulie, lucrurile nu s-au schimbat sub nicio formă. Foarte multe spitale platformă deschise în Bucureşti ar putea să preia pacienţii COVID de la Colentina”, a mai spus Radu Gănescu.

În momentul de faţă nu sunt deschise toate secţiile din spital pentru pacienţii nonCOVID.