Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un sistem rapid de secvenţiere a ADN-ului pentru a stopa apariţia superbacteriilor prin identificarea mai rapidă şi mai precisă a infecţiilor bacteriene.
În prezent, laboratoarele spitalelor au nevoie de până la şapte zile pentru a specifica infecţiile bacteriene, în timp ce pentru unele infecţii un diagnostic definitiv poate dura opt săptămâni.
Între timp, medicii pot fi nevoiţi să administreze pacienţilor antibiotice cu spectru larg, care prezintă riscuri de efecte secundare şi complicaţii, pot eşua şi prelungi boala şi pot duce la rezistenţa la antibiotice (RAM) şi la răspândirea superbacteriilor în secţii.
Acum, oamenii de ştiinţă augăsit o soluţie. În premieră în Regatul Unit, Agenţia de reglementare pentru medicamente şi produse medicale (MHRA) şi spitalul Barts, din Londra, au conceput un program de secvenţiere a ADN-ului pentru a diagnostica infecţiile bacteriene mult mai rapid şi mai precis, informează The Guardian.
Secvenţierea ADN presupune citirea codului genetic al bacteriilor. Experţii spun că este ca un fel de manualul de instrucţiuni care le spune bacteriilor cum să funcţioneze. Asta le permite oamenilor de ştiinţă să identifice tipul specific de bacterie şi antibioticele la care ar putea fi rezistentă, ajutând medicii să ofere pacientului cel mai eficient tratament, în locul antibioticelor cu spectru larg.
Sistemul de pionierat, testat cu succes pe 2.000 de pacienţi din sistemul naţional britanic de sănătate, finanţat de stat, îi ajută deja pe medici să ofere mai devreme tratamente mai bine ţintite, ceea ce înseamnă o recuperare mult mai rapidă, mai puţine complicaţii, cum ar fi septicemia, şi un risc mai mic ca alte persoane să contracteze infecţia şi ca superbacteriile să-şi facă apariţia în saloanele din spitale (infecţiile nosocomiale - datorate actului medical).
Noua metodă poate detecta în mod fiabil bacteriile care cauzează o infecţie şi antibioticele care vor fi cele mai eficiente pentru tratarea acesteia. Abordarea oferă rezultate în 48 de ore, mult mai rapid decât metodele tradiţionale.
Experţii spun că această descoperire deschide calea pentru ca secvenţierea rapidă a ADN-ului să devină o parte obişnuită a diagnosticelor spitaliceşti , oferind pacienţilor teste mai rapide şi mai precise.
Dr. Chrysi Sergaki, şef al microbiomei la MHRA, a declarat că secvenţierea rapidă a ADN-ului este „crucială în lupta împotriva superbacteriilor”.
„Proiectul pilot a demonstrat că această nouă tehnologie face deja o diferenţă reală în viaţa pacienţilor. Atunci când cineva ajunge în spital cu o infecţie gravă, fiecare oră contează", a adăugat ea..
În loc să aştepte zile sau chiar săptămâni pentru a identifica exact cauza infecţiei, spitalele pot obţine acum răspunsuri în 48 de ore, completează medicul. Acest lucru înseamnă că medicii pot începe tratamentul potrivit mai devreme, ajutând pacienţii să se recupereze mai repede.
Ian Butler, cercetător clinic principal în domeniul microbiologiei medicale la spitalul Barts, spune că diagnosticele tradiţionale se bazează pe cultivarea bacteriilor în laborator pe baza probelor de la pacienţi.
Acest proces poate dura o săptămână sau mai mult şi „este lipsit de sensibilitate”, în special la pacienţii care primesc deja antibiotice cu spectru larg pentru infecţii grave, cum ar fi sepsisul sau meningita.
Întrucât utilizarea antibioticelor cu spectru larg poate reduce randamentul bacterian la un pacient, aceste culturi dau adesea rezultate negative, ceea ce înseamnă că bacteriile nu se dezvoltă în laborator, spune medicul.
Acest lucru face dificilă obţinerea unui diagnostic definitiv, lăsând pacienţii pe terapie prelungită cu antibiotice cu spectru larg, ceea ce nu numai că întârzie tratamentul eficient, dar creşte şi riscul de rezistenţă la antibiotice, adaugă el.
Secvenţierea rapidă a ADN-ului, în schimb, poate depista infecţia specifică în probele clinice chiar şi atunci când bacteriile au fost deteriorate sau nivelul lor a fost redus semnificativ din cauza tratamentului antibiotic anterior, a precizat dr. Butler.
„Prin identificarea rapidă şi precisă a bacteriilor, în special la pacienţii trataţi anterior cu antibiotice, putem administra mai repede antibioticele corecte, ceea ce asigură o recuperare mult mai rapidă, reducând în acelaşi timp riscul de efecte secundare şi complicaţii asociate cu antibioticele cu spectru larg" adaugă medicul.
Nu toate antibioticele sunt eficiente împotriva tuturor bacteriilor, iar anumite bacterii sunt mai sensibile la anumite antibiotice decât la altele. Dacă se utilizează antibioticul greşit, tratamentul poate eşua, ducând la prelungirea bolii şi la riscuri mai mari pentru pacient. Acest lucru face esenţială determinarea cauzei exacte a unei infecţii pentru a oferi cel mai sigur şi mai eficient tratament, spun specialiştii.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a descris superbacteriile drept „una dintre principalele ameninţări globale la adresa sănătăţii publice şi a dezvoltării vieţii”.
Luna trecută, un raport al Oficiul Naţional de Audit din Marea Britanie a avertizat că rezistenţa superbacteriilor la antibiotice contribuie deja la mai mult de 35.000 de decese pe an în Regatul Unit şi că oficialităţile sanitare şi guvernamentale „sunt departe” de a-şi atinge obiectivul de a le limita şi controla.
În opinia specialiştilor, reducerea utilizării antibioticelor cu spectru larg şi secvenţierea rapidă a ADN-ului ar putea ajuta la schimbarea tendinţei în războiul împotriva superbacteriilor.
„Utilizarea prelungită a antibioticelor cu spectru larg nu afectează doar pacientul individual - poate promova mutaţiile bacteriene, conducând la rezistenţa la antibiotice şi la apariţia superbacteriilor”, a indicat dr. Butler.
„Aceste superbacterii pot provoca infecţii mortale, cum ar fi septicemia greu de tratat, şi, odată stabilite, se pot răspândi în cadrul spitalelor. Acest lucru pune alţi pacienţi - în special pe cei care sunt deja grav bolnavi - într-un risc şi mai mare", a subliniat medicul.
Prin localizarea rapidă a infecţiilor şi administrarea unui tratament precis, această nouă abordare nu numai că îmbunătăţeşte rezultatele pentru pacienţi, dar ajută şi la prevenirea răspândirii în spitale a superbacteriilor rezistente la antibiotice, protejând astfel viitorii pacienţi şi publicul larg, a indicat specialistul.
