Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Yale au reuşit să restabilească activitatea celulară de baza în creierul unui porc la patru ore după moartea acestuia. Ceretarea ar putea duce într-o zi la progrese în tratarea accidentului vascular cerebral şi a leziunilor cerebrale, în cazul oamenilor.
Oamenii de ştiinţă au precizat însă că cercetarea lor nu a dus în creierul animalului la revenirea conştinţei, conştientizării sau percepţiei. De fapt, experimentul a fost conceput special pentru a evita un astfel de rezultat, oricât de improbabil ar fi.
Totuşi, studiul ridică o serie de aspecte bioetice, inclusiv întrebări despre definirea exactă a morţii cerebrale şi a posibilelor consecinţe pentru protocoalele legate de donarea de organe.
Experimentul oamenilor de ştiinţă a apărut din dorinţa de a avansa în studiul dezvoltării creierului, evoluţiei acestuia şi a tulburărilor cerebrale.
Studiul, susţinut de Naţional Institutes of Health, nu oferă nici o descoperire clinică imediată pentru oameni, potrivit autorilor.
Principala aplicaţie practică a experiemntului este perspectiva de a permite oamenilor de ştiinţă să analizeze creier întreg al mamiferelor mari, faţă de studiile limitate până în prezentla probe de ţesuturi mici, au mai precizat cercetătorii.
Rezultatele experimentului sunt însă total diferite de ceea ce se ştia până în prezent în legătură cu moartea creierului. Datele universal acceptate până în prezent arătau că activitatea celulară vitală a creierului încetează ireversibil în câteva secunde sau minute după ce oxigenul şi fluxul sanguin sunt întrerupte.
Refacerea limitată a funcţiei circulatorii şi a metabolismului celular în creierul porcului, care a fost recoltat de la un animal sacrificat într-o facrică de ambalare a cărnii, a fost realizată la patru ore după moarte, prin infuzarea creierului cu o soluţie chimică specială menită să păstreze ţesutul.
”Creierul intact al unui mamifer mare păstrează o capacitate subapreciată anterior pentru restabilirea circulaţiei şi a anumitor activităţi moleculare şi celulare la mai multe ore după blocarea circulaţiei”, a declarat autorul principal al studiului Nenad Sestan citat de Reuters.
În laboratorul condus de Sestan, profesor de neurologie, medicină comparativă, genetică şi psihiatrie la Yale, cercetătorii au dezvoltat aşa-numitul sistem BrainEx folosit pentru a pompa substanţele nutritive artificiale în reţeaua vasculară a creierului de porc.
Oamenii de ştiinţă au subliniat totuşi că creierul tratat nu avea încă semne detectabile de activitate electrică organizată asociată cu percepţia, conştientizarea sau conştiinţa.
”Definit clinic, acesta nu este un creier viu, dar este un creier celular activ ", a declarat co-autorul studiului, Zvonimir Vrselja, cercetător asociat în neuroştiinţă.
Conservantul BrainEx a inclus substanţe care să blocheze semnalele nervoase. Cercetătorii au fost, de asemenea, gata pentru a opri cu ajutorul anestezicelor şi a temperaturii reduse, orice activitate electrică care ar fi putut apărea prin.
În timp ce studiul nu oferă beneficii terapeutice imediate pentru om, acesta creează o nouă platforma de cercetare care în cele din urmă ajută medicii să găsească modalităţi de a revigora funcţia creierului la pacienţii cu accident vascular cerebral sau de a testa noi tratamente pentru restabilirea celulelor deterioarate ale creierului.
Cercetarea ar putea declanşa însă noi dificultăţi în jurul determinării morţii, definită pe larg ca pierderea ireversibilă a funcţiei cerebrale. Clarificarea acestei probleme are implicaţii etice şi morale pentru a stabili momentul în care medicii sunt obligaţi să treacă de la păstrarea vieţii unui pacient la conservarea organelor acestuia.
