Într-un raport lansat marţi, Alzheimer Europe a subliniat inegalităţile persistente în ceea ce priveşte accesul la îngrijire şi tratament pentru demenţă în Europa.
Obiectivul raportului intitulat „Monitorul european al demenţei" a fost acela de a oferi un punct de referinţă al politicilor naţionale în materie de demenţă pentru a compara şi evalua răspunsurile ţărilor europene la provocarea reprezentată de demenţă.
Studiul a acoperit toate statele membre ale Uniunii Europene (cu excepţia Letoniei), precum şi Armenia, Islanda, Israel, Jersey, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveţia, Turcia, Turcia, Regatul Unit (atât Anglia, cât şi Scoţia) şi Ucraina.
Alzheimer Europe a fost înfiinţată de către un grup de experţi.
Organizaţia a solicitat în mod constant guvernelor europene să recunoască demenţa ca fiind o prioritate naţională în materie de sănătate publică şi de cercetare şi să elaboreze strategii naţionale privind demenţa.
Scopul Monitorului european al demenţei este de a evalua care sunt ţările care oferă politicile cele mai favorabile incluziunii demenţei şi garantează cel mai bun sprijin şi tratament pentru persoanele cu demenţă şi pentru îngrijitorii acestora.
„Această a treia ediţie a raportului arată inegalităţi continue între ţările europene şi sperăm că guvernele naţionale vor folosi acest raport pentru a îmbunătăţi viaţa persoanelor cu demenţă şi a celor care le îngrijesc în acele domenii în care sunt în prezent în urmă", a declarat directorul executiv al Alzheimer Europe, Jean Georges.
Monitorul european al demenţei compară ţările în funcţie de 10 categorii diferite:
- Disponibilitatea serviciilor de îngrijire.
- Accesibilitatea serviciilor de îngrijire.
- Rambursarea medicamentelor şi a altor intervenţii medicale.
- Disponibilitatea studiilor clinice.
- Implicarea ţării în iniţiativele europene de cercetare în domeniul demenţei.
- Recunoaşterea demenţei ca o prioritate politică şi de cercetare.
- Dezvoltarea unor iniţiative favorabile demenţei.
- Recunoaşterea drepturilor legale.
- Ratificarea tratatelor internaţionale şi europene privind drepturile omului.
- Drepturile de îngrijire şi de muncă.
Potrivit constatărilor Monitorului european al demenţei, nicio ţară nu a excelat în toate cele 10 categorii şi au existat diferenţe semnificative între ţările europene.
Dacă ne uităm la această hartă a Europei (harta 16), putem observa că există diferenţe semnificative în Europa, ţările din nordul şi centrul Europei obţinând scoruri mult mai bune decât ţările din sudul şi estul Europei.
Unele dintre constatările cheie au fost următoarele:
- Luxemburg a obţinut cel mai mare punctaj în ceea ce priveşte disponibilitatea serviciilor de îngrijire, majoritatea serviciilor fiind considerate suficient de disponibile, în timp ce Norvegia a obţinut cel mai mare punctaj în ceea ce priveşte accesibilitatea serviciilor de îngrijire, deoarece s-a asigurat că aceste servicii sunt la preţuri accesibile pentru persoanele cu demenţă şi pentru îngrijitorii acestora. Atât în ceea ce priveşte disponibilitatea, cât şi accesibilitatea serviciilor de îngrijire, Bulgaria s-a clasat pe ultimul loc.
- În ceea ce priveşte disponibilitatea şi rambursarea intervenţiilor medicale, Suedia a obţinut cel mai mare punctaj, deoarece toate intervenţiile medicale incluse (cu excepţia Fortasyn Connect) au fost acoperite de sistemul naţional de rambursare. Armenia s-a clasat pe ultimul loc la această categorie, deoarece niciuna dintre intervenţiile medicale nu a fost rambursată.
- Întrucât Europa aşteaptă autorizarea de către Agenţia Europeană a Medicamentului a noilor tratamente anti-amiloidice pentru boala Alzheimer, doar Grecia, Irlanda, Slovacia, Suedia şi Regatul Unit (Anglia) au înfiinţat un grup de lucru sau o strategie pentru a pregăti introducerea acestor noi tratamente.
- Franţa a obţinut cel mai mare punctaj la categoria studiilor clinice, fiind singura ţară în care persoanele cu demenţă au avut posibilitatea de a participa la opt din cele 10 studii clinice de fază III care au fost studiate pentru raport. Ţările de Jos, Spania şi Regatul Unit s-au clasat pe locul al doilea, cu şapte studii clinice active în aceste ţări. Armenia, Lituania, Luxemburg, Malta şi Macedonia de Nord s-au situat la celălalt capăt al scalei, fără niciun studiu clinic disponibil pentru persoanele cu demenţă în aceste ţări.
- Franţa, Germania şi Ţările de Jos au fost ţările care au fost cele mai active în colaborările europene în domeniul cercetării în domeniul demenţei, obţinând un punctaj de 100% în această categorie, în timp ce Armenia, Cipru, Grecia, Islanda, Lituania, Malta, Macedonia de Nord, Serbia şi Ucraina nu au fost implicate în Programul comun de cercetare a bolilor neurodegenerative (JPND) sau în niciunul dintre apelurile de colaborare europeană în domeniul cercetării.
- În ceea ce priveşte recunoaşterea demenţei ca o prioritate naţională în materie de politică şi cercetare, Regatul Unit (Scoţia) a ocupat primul loc cu punctaj maxim, în timp ce Macedonia de Nord, Serbia şi Ucraina nu au obţinut niciun punct la această categorie.
- Regatul Unit (Anglia şi Scoţia) a avut cele mai multe iniţiative şi comunităţi care includ demenţa, dar Luxemburg, Macedonia de Nord, Portugalia şi Serbia nu au obţinut niciun punct la această categorie.
- În ceea ce priveşte protecţia drepturilor legale ale persoanelor cu demenţă, un număr din ce în ce mai mare de ţări au respectat cele cinci recomandări ale Alzheimer Europe în acest domeniu (Austria, Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Jersey, Olanda, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia şi Regatul Unit (Anglia)). Cu toate acestea, Bulgaria, Macedonia de Nord, Polonia şi România nu au obţinut niciun punct în această categorie.
- În ceea ce priveşte convenţiile internaţionale şi europene privind drepturile omului, s-au înregistrat progrese faţă de ediţiile anterioare ale Monitorului (2017 şi 2020), un număr tot mai mare de ţări (Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia şi Portugalia) au semnat şi ratificat toate tratatele. Israelul a fost ţara cu cel mai mic număr de convenţii semnate şi ratificate.
- Republica Cehă, Ţările de Jos şi Regatul Unit (Scoţia) au fost cele trei ţări în care au fost recunoscute toate drepturile de îngrijire şi de angajare, în timp ce Armenia, Cipru şi Ucraina au ocupat ultimele locuri în această categorie, fără niciunul dintre aceste drepturi recunoscute în legislaţie.
Pe baza constatărilor din cele 10 categorii identificate, Alzheimer Europe a întocmit un clasament al ţărilor (fiecare categorie contribuind cu 10% la scorul general), pe primul loc fiind Olanda, cu un scor general de 77,6%, urmată de Regatul Unit (Scoţia) (74,5%), Republica Cehă (74,2%), Germania (72,7%) şi Suedia (70,7%).
Comparativ cu ediţia din 2020 a Monitorului demenţei, Ţările de Jos şi Republica Cehă şi-au îmbunătăţit cel mai mult scorurile şi clasamentul, urcând de pe locul şapte pe primul loc şi, respectiv, de pe locul 19 pe locul trei.
Regatul Unit (Scoţia) şi Germania şi-au îmbunătăţit, de asemenea, uşor scorurile, dar Scoţia a rămas pe locul al doilea, în timp ce Germania a trecut de pe locul al cincilea pe locul al patrulea.
Suedia a coborât de pe primul pe locul întâi pe locul cinci în clasamentul din acest an, în timp ce Regatul Unit (Anglia) şi Belgia au ieşit din top cinci şi au trecut pe locurile opt şi, respectiv, nouă.
„Monitorul arată că în Europa există în continuare un decalaj clar între Est şi Vest, majoritatea ţărilor din Europa de Vest şi de Nord obţinând un scor semnificativ mai mare decât ţările din Europa de Est. De regulă, ţările cu strategii naţionale privind demenţa au obţinut scoruri mai bune. Prin urmare, a sosit momentul ca toate ţările europene şi, în special, cele din Europa de Est să recunoască demenţa ca fiind o prioritate naţională şi să elaboreze strategii naţionale privind demenţa", a concluzionat directorul executiv al Alzheimer Europe.
Raportul complet, „Monitorul European pentru Demenţă 2023" poate fi descărcat gratuit.
Alzheimer Europe este organizaţia umbrelă a asociaţiilor naţionale Alzheimer şi are în prezent 42 de organizaţii membre în 37 de ţări europene.
Organizaţia îşi propune să schimbe percepţiile, politicile şi practicile pentru a îmbunătăţi viaţa persoanelor afectate de demenţă.
