Analizele de sânge permit estimarea pe 30 de ani a riscului cardiovascular al femeilor, potrivit unui nou studiu prezentat la ESC 2024

Analizele de sânge permit estimarea pe 30 de ani a riscului cardiovascular al femeilor, potrivit unui nou studiu prezentat la ESC 2024

Riscul femeilor de a suferi de boli de inimă şi nevoia începerii tratamentelor preventive ar trebui să fie evaluate de la vârsta de 30 de ani, şi nu după menopauză, aşa cum se practică în prezent, au declarat autorii unui studiu publicat sâmbătă.

Prezentându-şi concluziile la reuniunea anuală a Societăţii Europene de Cardiologie, ESC 2024, care se desfăşoară între 30 august şi 2 septembrie la Londra, cercetătorii au declarat că studiul indică pentru prima dată că analize simple de sânge fac posibilă estimarea riscului de boli cardiovasculare al unei femei în următoarele trei decenii.

„Acest lucru este de bun augur, în primul rând pentru pacienţi, dar este, de asemenea, o informaţie importantă pentru producătorii de medicamente pentru scăderea colesterolului, medicamente antiinflamatoare şi medicamente pentru scăderea lipoproteinei (a), iar implicaţiile pentru terapie sunt largi”, a declarat conducătorul studiului, dr. Paul Ridker de la Brigham and Women's Hospital din Boston.

Recomandările actuale „sugerează medicilor că, în general, femeile nu ar trebui să fie luate în considerare pentru terapii preventive până la 60-70 de ani. Aceste noi date demonstrează clar că orientările noastre trebuie să se schimbe”, a precizat dr. Ridker.

„Trebuie să trecem dincolo de discuţiile despre riscul de 5 sau 10 ani”, a indicat medicul.

Cele 27.939 de participante la studiul pe termen lung Iniţiativa pentru Sănătatea Femeilor (Women's Health Initiative) au făcut teste de sânge între 1992 şi 1995 pentru colesterolul lipoproteic cu densitate scăzută (LDL-C sau „colesterolul rău”), care fac deja parte din îngrijirea medicală de rutină.

De asemenea, acestora li s-au efectuat teste pentru proteina C reactivă de înaltă sensibilitate (hsCRP) - un marker al inflamaţiei vaselor de sânge - şi lipoproteina (a), un tip de grăsime determinat genetic.

Comparativ cu riscurile la femeile cu cele mai scăzute niveluri ale fiecărui marker, riscurile de evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi infarct miocardic (atacuri de cord) sau AVC (accidente vasculare cerebrale) în următorii 30 de ani, au fost cu 36% mai mari la femeile cu cele mai ridicate niveluri de LDL-C, cu 70% mai mari la femeile cu cele mai ridicate niveluri de hsCRP şi cu 33% mai mari la cele cu cele mai ridicate niveluri de lipoproteină(a)

Femeile la care toţi cei trei markeri se aflau în intervalul cel mai ridicat erau de 2,6 ori mai predispuse să aibă un eveniment cardiovascular major şi de 3,7 ori mai predispuse să aibă un AVC în următoarele trei decenii, potrivit unui raport din The New England Journal of Medicine - NEJM publicat sâmbătă, pentru a coincide cu prezentarea rezultatelor la reuniunea ESC 2024.

„Cei trei biomarkeri sunt complet independenţi unul de celălalt şi ne indică diferite probleme biologice cu care se confruntă fiecare femeie în parte”, a precizat dr. Ridker.

„Terapiile pe care le-am putea utiliza ca răspuns la o creştere a fiecărui biomarker sunt semnificativ diferite, iar medicii pot acum să vizeze în mod specific problema biologică a fiecărei persoane”.

În timp ce medicamentele care reduc LDL-C şi hsCRP sunt disponibile pe scară largă - inclusiv statinele şi anumite pastile pentru hipertensiune arterială şi insuficienţă cardiacă - medicamentele care reduc nivelul lipoproteinei(a) sunt încă în curs de dezvoltare de către companiile farmaceutice, printre care se numără grupul elveţian Novartis, companiile americane Amgen, Eli Lilly şi producătorul german, Silence Therapeutics.

În unele cazuri, modificările stilului de viaţă, cum ar fi exerciţiile fizice şi renunţarea la fumat, pot fi utile.

Majoritatea femeilor din studiu au fost americane albe, dar concluziile ar avea probabil „un impact şi mai mare în rândul femeilor de culoare şi hispanice pentru care există o prevalenţă şi mai mare a inflamaţiei nedetectate şi netratate”, a smai precizat medicul american la Congresul 2024 al Societăţii Europene de Cardiologie.

„Aceasta este o problemă globală”, a adăugat el, precizând că este nevoie de screening pentru hsCRP şi pentru lipoproteina (a), la fel cum se întâmplă deja în screeningul pentru nivelul colesterolului.

viewscnt